Gene de rezistență la antibiotice, identificate la nou-născuți în primele ore de viață – studiu prezentat la ESCMID 2026

Genele de rezistență la antibiotice pot fi prezente în intestinul nou-născuților încă din primele ore de viață, potrivit unui studiu prezentat la conferința ESCMID Global 2026. Rezultatele sugerează că expunerea la aceste mecanisme de rezistență începe extrem de precoce, posibil încă din perioada intrauterină sau imediat după naștere.

Analiza meconiului: „prima fotografie” a microbiomului neonatal

Studiul a analizat probe de meconiu (primul scaun al nou-născutului) de la 105 sugari internați în terapie intensivă neonatală în primele 72 de ore de viață.

Deși meconiul era considerat anterior steril, cercetările moleculare recente arată prezența materialului genetic microbian încă din această etapă, sugerând o expunere timpurie la bacterii.

Cercetătorii au testat probele pentru 56 de gene de rezistență asociate antibioticelor utilizate frecvent.

Prevalență ridicată a genelor de rezistență

Rezultatele arată o distribuție extinsă a genelor de rezistență:

• genele oqxA au fost identificate în 98% dintre probe
• genele qnrS în 96% dintre probe
• genele beta-lactamaze (care inactivează antibiotice frecvent utilizate):
• blaCTXM – 55%
• blaCMY – 51%
• blaSHV – 39%

De asemenea, gene asociate rezistenței la carbapeneme (antibiotice de ultimă linie) au fost detectate în 21% dintre probe.

În medie, fiecare probă a conținut opt gene de rezistență diferite.

Transmitere maternă și expunere spitalicească

Autorii studiului subliniază că profilul acestor gene este influențat de mai mulți factori:

• transmiterea maternă
• modul de naștere
• expunerea precoce la mediul spitalicesc

De exemplu, prezența unei gene de rezistență la macrolide a fost asociată cu spitalizarea maternă în timpul sarcinii, iar un număr mai mare de gene a fost observat la nou-născuții care au necesitat cateter venos central în primele 24 de ore.

Implicații pentru practica neonatală

Autorii atrag atenția că intestinul neonatal găzduiește deja un „rezistom” divers încă din primele ore de viață, inclusiv gene relevante clinic.

Deși impactul pe termen lung asupra riscului de infecții sau asupra dezvoltării microbiomului nu este încă pe deplin elucidat, rezultatele subliniază importanța controlului infecțiilor în secțiile de neonatologie, a monitorizării rezistenței bacteriene și optimizării practicilor de prevenție în mediul spitalicesc.

Necesitatea unor studii suplimentare

Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege rolul acestor gene în dezvoltarea microbiomului și în riscul de infecții ulterioare.

Datele prezentate evidențiază însă faptul că expunerea la mecanisme de rezistență la antibiotice începe mult mai devreme decât se considera anterior, cu implicații directe pentru strategiile de prevenție și control în neonatologie.

Referințe:

• Ftergioti, A., Simitsopoulou, M., Kontou, A., et al. (2026). Antibiotic resistance genes in meconium of newborns very early after admission to neonatal intensive care unit. Oral presentation. ESCMID Global 2026.
• Perez-Muñoz, M.E., Arrieta, MC., Ramer-Tait, A.E. et al. (2017). A critical assessment of the “sterile womb” and “in utero colonization” hypotheses: implications for research on the pioneer infant microbiome. Microbiome 5, 48.
• Jiménez, E., Marín, M. L., Martín, R., et al. (2008). Is meconium from healthy newborns actually sterile? Research in Microbiology, 159(3), 187–193.
• Gosalbes, M. J., Vallès, Y., Jiménez-Hernández, N., et al. (2016). High frequencies of antibiotic resistance genes in infants’ meconium and early fecal samples. Journal of developmental origins of health and disease, 7(1), 35–44.
• Rodríguez-Villodres, Á., Galiana-Cabrera, A., Torres Fink, I., et al. (2023). Evaluation of the MDR Direct Flow Chip Kit for the Detection of Multiple Antimicrobial Resistance Determinants. Microbial drug resistance (Larchmont, N.Y.), 29(8), 381–385.
• Tooke, C.L., Hinchliffe, P., Bragginton, E.C. et al. (2019). ß-Lactamases and ß-Lactamase Inhibitors in the 21st Century. Journal of Molecular Biology, 431(18):3472-3500.
• Meletis, G. (2016). Carbapenem resistance: overview of the problem and future perspectives. Therapeutic Advances in Infectious Disease, 3(1):15-21.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.