Declarațiile lui Bolojan despre supraconsumul de medicamente provoacă reacții: COPAC cere clarificări

Premierul Ilie Bolojan a afirmat luni că în sistemul sanitar românesc există un „supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate”, susținând că tratamentele inovative sunt utilizate excesiv în locul celor generice mai ieftine. Asociațiile de pacienți atrag însă atenția că aceste afirmații riscă să distorsioneze realitatea accesului la tratament în România.

Bolojan: Prea multe tratamente inovative, prea puțină prevenție

În conferința de presă susținută la Guvern alături de ministrul Sănătății și de președintele CNAS, premierul Ilie Bolojan a identificat cheltuielile cu medicamentele inovative drept un factor major în dezechilibrele financiare din sistemul sanitar.

„Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative, mult mai mare decât ar fi normal, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice sunt rezolvate cu cele inovative, de două, de trei ori mai scumpe. Trebuie să facem schimbarea acolo unde există echivalente generice”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat și faptul că prevenția este „slabă”, iar pacienții ajung în spitale în stadii avansate ale bolii, ceea ce determină costuri mai mari și eficiență scăzută.

Radu Gănescu: „Pacientul român nu are nici opțiunea ieftină, nici pe cea nouă”

Președintele COPAC, Radu Gănescu, a salutat deschiderea Guvernului pentru dialog, dar a criticat ferm anumite afirmații din discursul premierului.

„Declarația despre ‘supraconsumul de medicamente inovative’ nu reflectă realitatea. Suntem departe de un supraconsum, în condițiile în care lista de compensate se actualizează cu mare întârziere, iar accesul la tratamente moderne este limitat”, a declarat Gănescu.

Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o dublă problemă: medicamentele generice dispar, iar cele inovative nu sunt rambursate în timp util. Datele prezentate de COPAC indică:

• Peste 3.000 de medicamente generice retrase de pe piață în ultimii ani;
• Doar 1 din 5 medicamente inovative aprobate între 2020–2023 este rambursat în România;
• Termenul mediu de rambursare: 828 de zile, dublu față de alte țări UE;
• Doar 163 din cele 402 medicamente inovative aprobate de EMA în ultimul deceniu sunt disponibile în România.

„Aceasta nu este alegerea pacientului, ci rezultatul unei politici care, ani la rând, a tratat sănătatea ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție”, a subliniat liderul COPAC.

Controversa celor „16% din veniturile statului”

O altă declarație contestată de COPAC este legată de bugetul sănătății. Premierul a menționat că „bugetul sănătății prin CNAS a ajuns la 16% din veniturile curente ale statului”.

Deși corectă din punct de vedere contabil, raportarea la venituri în loc de PIB oferă o imagine incompletă, atrage atenția Gănescu:

• Cheltuielile publice pentru sănătate sunt de 4,7–5,8% din PIB;
• Media UE este de aproximativ 9% din PIB;
• România este pe primul loc în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă.

Dialogul, o șansă reală pentru reformă

Radu Gănescu și-a exprimat speranța că procesul de reformă anunțat va continua într-un cadru de consultare reală cu pacienții, medicii și societatea civilă. În opinia sa, reformele reale trebuie să țină cont de complexitatea accesului la tratament, nu doar de raționalizarea costurilor.

„Avem nevoie de o reformă care să răspundă nevoilor pacientului român, nu doar constrângerilor bugetare”, a conchis președintele COPAC.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.