CT-ul cardiac de rutină ar putea anticipa riscul de insuficiență cardiacă cu ani înainte de debutul clinic

Un studiu multicentric publicat în Journal of the American College of Cardiology arată că informațiile extrase din țesutul adipos epicardic, vizibil pe CT cardiac de rutină, pot ajuta la estimarea riscului de insuficiență cardiacă înainte de apariția manifestărilor clinice. Rezultatele susțin o direcție importantă în medicina cardiovasculară: folosirea datelor deja disponibile din imagistică pentru prevenție mai precisă, nu doar pentru diagnostic.

Țesutul adipos epicardic, privit ca marker biologic al riscului cardiovascular

Cercetarea a analizat rolul țesutului adipos epicardic, stratul de grăsime situat în jurul inimii, care nu este doar un depozit pasiv, ci un țesut metabolic activ. Prin poziția sa anatomică, în contact apropiat cu miocardul și arterele coronare, acest țesut poate reflecta modificări inflamatorii, metabolice și structurale relevante pentru riscul cardiovascular.

Autorii studiului au utilizat o abordare de tip radiomică, adică analiza computațională detaliată a imaginilor medicale pentru identificarea unor caracteristici care nu sunt neapărat vizibile la evaluarea convențională. În loc să măsoare doar volumul grăsimii epicardice, cercetătorii au urmărit proprietăți biologice mai fine ale acesteia, extrase din imaginile CT.

Studiu pe peste 72.000 de persoane fără insuficiență cardiacă cunoscută

Studiul a inclus 72.751 de adulți fără istoric de insuficiență cardiacă sau infarct miocardic. Cercetătorii au extras automat peste 1.600 de caracteristici radiomice din țesutul adipos epicardic identificat pe angiografia CT coronariană și au construit un profil radiomic pentru insuficiență cardiacă, denumit FRP-HF.

Pe o perioadă mediană de urmărire de aproximativ 4–5 ani, insuficiența cardiacă a apărut la 2,9% dintre participanții din cohorta internă și la 2,7% dintre cei din cohorta externă de validare. Modelul radiomic a avut o performanță predictivă ridicată, cu valori C-statistic de 0,869 în cohorta internă și 0,850 în cohorta externă.

Un rezultat important este că fiecare creștere cu 25 de percentile a scorului radiomic a fost asociată cu o creștere de aproape patru ori a riscului de insuficiență cardiacă. Persoanele aflate în decilul cel mai înalt al scorului au avut un risc de aproape 20 de ori mai mare comparativ cu cele din decilul cel mai scăzut.

Ce aduce nou radiomica față de evaluarea clasică

În practica actuală, CT-ul cardiac este utilizat mai ales pentru evaluarea anatomiei coronariene, a plăcilor aterosclerotice și a severității bolii coronariene. Studiul sugerează că aceleași imagini ar putea conține informații suplimentare despre riscul de insuficiență cardiacă, dacă sunt analizate cu instrumente computaționale avansate.

Profilul radiomic al grăsimii epicardice a îmbunătățit predicția riscului atunci când a fost adăugat la modelele standard, inclusiv la evaluarea severității bolii coronariene și la măsurarea volumului țesutului adipos. Aceasta sugerează că nu doar cantitatea de grăsime din jurul inimii contează, ci și proprietățile sale biologice măsurabile imagistic.

Implicații pentru prevenția insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă este adesea diagnosticată după apariția simptomelor, când remodelarea cardiacă și afectarea funcțională sunt deja instalate. O metodă capabilă să identifice mai devreme persoanele cu risc crescut ar putea permite intervenții preventive mai bine țintite: control mai riguros al factorilor de risc, optimizarea tratamentului cardiometabolic, monitorizare mai atentă și selecția pacienților pentru evaluări suplimentare.

Mesajul studiului nu este că pacienții ar trebui să facă CT cardiac pentru screening general al insuficienței cardiace. Mai prudent, rezultatele arată că examinările CT efectuate deja în scop clinic ar putea fi valorificate suplimentar, prin analiză radiomică, pentru stratificarea riscului.

Un pas spre medicina cardiovasculară de precizie, dar nu încă o recomandare de rutină

Rezultatele sunt promițătoare, însă integrarea unei astfel de metode în practica medicală necesită validare suplimentară, standardizare tehnică și clarificarea modului în care scorul radiomic ar trebui folosit în deciziile clinice. De asemenea, rămâne de demonstrat dacă intervențiile ghidate de acest tip de predicție reduc efectiv incidența insuficienței cardiace sau îmbunătățesc prognosticul pacienților.

Pentru cardiologi, imagiști și medicii implicați în prevenția cardiovasculară, studiul deschide o direcție importantă: imaginile medicale de rutină pot deveni surse de informație biologică profundă, nu doar reprezentări anatomice. În cazul CT-ului cardiac, grăsimea epicardică ar putea funcționa ca un „martor” al proceselor timpurii care preced insuficiența cardiacă.

Referințe:

• Oikonomou EK, Chan K, Patel P, Wahome E, Dangas K, Desai R, Sobirov I, Khera R, Petersen SE, Pugliese F, Rajani R, Nicol E, Kardos A, Adlam D, Kelion AD, Sabharwal N, Screaton N, Greenwood JP, Rodrigues J, Huck D, Shirodaria C, Tomlins P, Siddique M, Sohan Y, Fry S, van Assen M, Blankstein R, Desai MY, Neubauer S, Channon KM, Deanfield J, Antoniades C; ORFAN Consortium. Early Prediction of Heart Failure From Routine Cardiac CT Using Radiomic Phenotyping of Epicardial Fat. J Am Coll Cardiol. 2026 Apr 1:S0735-1097(26)05652-4. doi: 10.1016/j.jacc.2026.02.5116. Epub ahead of print. PMID: 41949519.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.