Consens european: sănătatea gingiilor trebuie evaluată periodic la copii și adolescenți

Sănătatea gingiilor ar trebui evaluată periodic încă din copilărie, iar metodele de examinare și tratament trebuie adaptate vârstei, stadiului de dezvoltare a dentiției și capacității de cooperare a pacientului. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui nou consens european privind bolile gingivale și parodontale la copii și adolescenți.

Documentul a fost elaborat în cadrul unei colaborări între Federația Europeană de Parodontologie (EFP) și Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică (EAPD), pe baza a trei revizuiri sistematice ale literaturii de specialitate.

Potrivit unei sinteze publicate de Cronica Dentară, experții atrag atenția că bolile parodontale nu reprezintă exclusiv o problemă a adulților. Gingivita este frecventă în rândul copiilor și adolescenților, iar unele forme mai rare de boală pot avea o evoluție agresivă dacă nu sunt recunoscute la timp.

Gingivita este frecventă în rândul copiilor

Gingivita indusă de acumularea biofilmului dentar este cea mai întâlnită afecțiune gingivală la copii și adolescenți. Aceasta se poate manifesta prin înroșirea și umflarea gingiilor, precum și prin sângerare în timpul periajului.

Afecțiunea este, în general, nedureroasă și nu produce pierderea osului sau a atașamentului parodontal. În cele mai multe cazuri, modificările sunt reversibile prin îmbunătățirea igienei orale și îndepărtarea profesională a plăcii bacteriene și a tartrului.

Inflamația gingivală poate deveni mai pronunțată în perioada pubertății, când schimbările hormonale amplifică răspunsul țesuturilor la placa bacteriană. Erupția dinților permanenți, aparatele ortodontice, cariile deschise, înghesuirile dentare și respirația orală pot favoriza, de asemenea, acumularea biofilmului.

Examinarea trebuie adaptată vârstei copilului

Experții subliniază că țesuturile parodontale ale copiilor diferă anatomic și biologic de cele ale adulților. Erupția și schimbarea dinților, maturizarea gingiilor și particularitățile dentiției temporare sau mixte pot influența rezultatele examinării.

Din acest motiv, valorile obținute prin sondaj parodontal nu trebuie interpretate automat după criteriile utilizate la adulți. Dinții aflați în erupție pot forma spații asemănătoare unor pungi parodontale, fără ca acestea să indice neapărat prezența unei boli.

Consensul recomandă efectuarea unei evaluări parodontale cel puțin o dată pe an, metoda fiind adaptată grupelor de vârstă:

• la copiii cu vârsta între 0 și 6 ani, sondajul parodontal nu este necesar de rutină, în absența unor semne neobișnuite;
• între 7 și 11 ani, examinarea poate include un sondaj blând al unor dinți permanenți selectați, pentru identificarea sângerării și a depozitelor de tartru;
• între 12 și 17 ani, când majoritatea dinților permanenți sunt complet erupți, poate fi utilizată o examinare parodontală asemănătoare celei efectuate la adulți, inițial pe dinți selectați.

Dacă sunt observate mobilitate dentară neobișnuită, inflamație disproporționată, acumulări importante de placă sau tartru ori modificări ale nivelului osos pe radiografiile efectuate pentru alte indicații, sunt necesare investigații suplimentare.

Unele modificări pot fi asociate cu boli sistemice

Raportul identifică peste 70 de afecțiuni genetice, congenitale sau dobândite care pot afecta țesuturile gingivale și parodontale ale copiilor și adolescenților.

Formele severe de periodontită sunt rare la copiii mici fără alte probleme medicale. Atunci când inflamația este neobișnuit de intensă, persistă în ciuda tratamentului sau este însoțită de pierdere parodontală rapidă, medicii trebuie să ia în considerare posibilitatea existenței unei afecțiuni sistemice.

În asemenea situații poate fi necesară colaborarea dintre medicul dentist, specialistul în parodontologie, medicul pediatru, medicul de familie și alți specialiști, în funcție de manifestările identificate.

Consensul recomandă și evaluarea istoricului familial. Dacă un copil sau adolescent este diagnosticat cu periodontită, examinarea părinților și a fraților poate oferi informații suplimentare despre riscul familial.

Prevenția începe prin controlul plăcii bacteriene

Principalele măsuri recomandate pentru prevenirea gingivitei sunt periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor, curățarea interdentară adaptată vârstei și controalele stomatologice periodice.

Periajul copiilor trebuie supravegheat de părinți sau îngrijitori până când aceștia dobândesc capacitatea de a realiza corect și constant igiena orală. În cazul adolescenților, educația și motivarea sunt importante mai ales atunci când sunt purtate aparate ortodontice, care creează zone dificil de curățat.

Experții recomandă și limitarea consumului de zaharuri libere, alături de o alimentație echilibrată. Fumatul, utilizarea țigărilor electronice și expunerea pasivă la fumul de tutun sunt menționate printre factorii de mediu care pot influența sănătatea gingivală.

Familia are un rol important în depistarea precoce

Părinții trebuie să acorde atenție sângerării repetate la periaj, gingiilor roșii sau umflate, acumulării vizibile de placă și tartru, retracțiilor gingivale ori mobilității dentare care nu poate fi explicată prin schimbarea normală a dinților temporari.

Noul consens european recomandă integrarea evaluării gingiilor în consultațiile stomatologice obișnuite și implicarea întregii familii în menținerea igienei orale. Identificarea precoce a modificărilor și intervențiile adaptate vârstei pot preveni progresia bolii și consecințele pe termen lung asupra sănătății orale.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.