CNAS cere reformarea prețurilor și rambursării medicamentelor

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, avertizează că, în lipsa unei reforme a mecanismelor de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor, presiunea financiară asupra sistemului ar putea ajunge să afecteze atât accesul pacienților noi la tratament, cât și continuitatea terapiilor existente. Șeful CNAS susține că România are nevoie de un nou mecanism legislativ până la finalul anului și respinge prezentarea reformei drept o confruntare între medicamentele generice și cele inovative.

Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, 22 august, la o zi după ce CNAS a publicat un comunicat privind domeniile mari consumatoare de fonduri, în care instituția semnala creșterea rapidă a cheltuielilor pentru medicamente și necesitatea modificării regulilor de stabilire a prețurilor și de includere pe lista de compensare.

Moldovan: sistemul riscă să nu mai poată susține necesarul de medicamente

Președintele CNAS spune că avertismentul transmis în ultimele zile Guvernului privește sustenabilitatea întregului mecanism de finanțare și nu intenția de a limita accesul pacienților la medicamente.

„Dacă în următoarele luni nu intervenim asupra mecanismelor prin care sunt stabilite prețurile și rambursarea medicamentelor în România, riscăm să ajungem în situația în care sistemul de asigurări sociale de sănătate să nu mai poată susține necesarul de medicamente pentru pacienți”, a declarat Horațiu Moldovan.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în ultimii trei-patru ani România ar fi alocat anual aproximativ 5 miliarde de lei suplimentar pentru medicamente, în timp ce numărul pacienților nou-intrați în tratament a crescut cu aproximativ 15.000-20.000 pe an.

Șeful CNAS consideră că diferența dintre ritmul de creștere a finanțării și cel al accesului pacienților la tratament arată că actualele mecanisme nu pot fi menținute pe termen lung.

Cheltuielile cu medicamentele ar putea depăși 30 de miliarde de lei în 2026

Moldovan a afirmat că, în ultimii 11 ani, cheltuielile pentru medicamente compensate și gratuite suportate prin sistemul asigurărilor de sănătate au crescut de la puțin peste 8 miliarde de lei la un nivel care ar putea depăși 30 de miliarde de lei în 2026.

În ultimii ani, ritmul de creștere ar fi fost de peste 20% anual, comparativ cu o medie europeană pe care președintele CNAS o estimează la aproximativ 4-5%.

Și comunicatul publicat vineri de CNAS arată că presiunea financiară generată de medicamente a crescut puternic. Potrivit instituției, medicamentele compensate reprezintă în prezent aproximativ 33% din cheltuielile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar valoarea medicamentelor finanțate în 2025 a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015.

CNAS: genericele și medicamentele inovative nu trebuie puse în opoziție

În mesajul de sâmbătă, președintele CNAS a insistat asupra faptului că reforma nu ar trebui prezentată drept o alegere între medicamentele generice și terapiile inovative.

„Medicamentele generice și medicamentele inovative nu sunt adversare. Pacienții români au nevoie de ambele”, a transmis Horațiu Moldovan.

Potrivit acestuia, medicamentele generice asigură în prezent tratamentul pentru peste 10 milioane de pacienți și permit tratarea unui număr mare de persoane la costuri mai reduse pentru sistem. În același timp, medicamentele inovative oferă opțiuni terapeutice noi pentru boli în care tratamentele disponibile anterior erau limitate sau inexistente.

Comunicatul CNAS de vineri arăta că medicamentele inovative reprezintă peste 80% din valoarea medicamentelor finanțate din FNUASS, deși cantitativ însumează aproximativ 48% din total. Instituția propunea, între soluțiile pentru controlarea cheltuielilor, utilizarea medicamentelor generice și biosimilare atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere medical.

Prin declarația de sâmbătă, Moldovan a precizat însă că obiectivul nu este înlocuirea unei categorii cu cealaltă, ci identificarea unui echilibru între accesul la terapii moderne și sustenabilitatea financiară.

Discuții cu industria și organizațiile de pacienți

Președintele CNAS a anunțat că în perioada următoare va avea discuții cu reprezentanții ARPIM, APMGR și PRIMER, organizații care reprezintă producătorii de medicamente inovative, producătorii de generice și industria farmaceutică locală.

Ministerul Sănătății, CNAS, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), organizațiile de pacienți și industria farmaceutică ar urma să participe în lunile următoare la un dialog tehnic privind viitoarele reguli.

Ținta anunțată de Moldovan este ca, până la sfârșitul anului 2026, să fie identificat „cel mai potrivit mecanism legislativ de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor”.

Președintele CNAS nu a prezentat deocamdată parametrii concreți ai viitorului mecanism și nici eventualele modificări ale nivelurilor de compensare. Acestea urmează să facă obiectul negocierilor și al procesului legislativ.

„Prețuri corecte, rambursare corectă și predictibilitate”

Moldovan susține că reforma trebuie să urmărească simultan accesul pacienților la tratamente și utilizarea sustenabilă a fondurilor disponibile, într-un sistem finanțat în principal din contribuția de asigurări sociale de sănătate.

„Nu putem promite tuturor orice, indiferent de cost. Dar nici nu putem accepta ca pacienții să rămână fără tratamente eficiente. Avem nevoie de prețuri corecte, rambursare corectă și predictibilitate pentru pacienți, stat și industrie”, a declarat președintele CNAS.

Acesta a cerut totodată ca discuția privind politica medicamentului să rămână una tehnică și să nu fie transformată într-o confruntare politică, avertizând că întârzierea reformelor ar putea amplifica presiunea asupra bugetului și asupra accesului la tratamente.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.