CNAS anunță trei măsuri de reformă: departament de farmaco-economie, audit intern consolidat și criterii pentru colaborarea public-privat

Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunță trei măsuri de reformă instituțională care vizează fundamentarea deciziilor de rambursare, întărirea auditului intern și utilizarea mai transparentă a capacității publice și private în programele naționale de sănătate.

Măsurile au fost prezentate de conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, într-un mesaj public în care acesta afirmă că obiectivul este modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate și utilizarea mai eficientă a resurselor publice în beneficiul pacienților.

Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, organizat la nivel de serviciu în subordinea președintelui instituției. Noua structură va avea personal contractual de specialitate, inclusiv medici, farmaciști și economiști.

Potrivit președintelui CNAS, necesitatea acestui departament este legată de evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, de creșterea cheltuielilor cu medicamentele și de nevoia ca deciziile privind rambursarea să fie fundamentate pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Noua structură ar urma să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și la negocierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat. De asemenea, departamentul ar putea avea un rol în dezvoltarea unor politici de sănătate bazate pe date și pe rezultate reale.

A doua măsură anunțată este înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern în cadrul CNAS, prin reorganizarea și consolidarea actualei structuri de audit.

Președintele CNAS arată că această consolidare este necesară într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății. În acest context, funcția de audit trebuie să poată evalua eficiența utilizării resurselor, să identifice vulnerabilități și să formuleze recomandări pentru îmbunătățirea activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate.

Măsura este prezentată ca parte a unui proces de consolidare instituțională, cu accent pe transparență, control intern și eficiență administrativă.

A treia direcție anunțată vizează modificarea cadrului legislativ pentru programele naționale de sănătate. CNAS a publicat în transparență decizională un proiect de ordin prin care ar urma să fie introdusă o formulă obiectivă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită.

Scopul declarat este întărirea complementarității dintre sectorul public și cel privat pe baza unor criterii clare și verificabile. Potrivit CNAS, atunci când capacitatea furnizorilor publici nu este suficientă pentru a răspunde nevoilor pacienților, colaborarea cu furnizorii privați ar trebui să poată fi activată transparent și predictibil.

Măsura vizează programe esențiale pentru pacienți cu afecțiuni grave, inclusiv oncologie, boli cardiovasculare, radioterapie și investigații de înaltă performanță, precum PET-CT.

CNAS susține că aceste schimbări urmăresc reducerea timpilor de așteptare și valorificarea mai eficientă a capacităților existente în sistemul de sănătate. Pentru pacienți, obiectivul declarat este accesul mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS, cât mai aproape de domiciliu și de comunitatea în care trăiesc.

Din perspectiva instituției, cele trei măsuri urmăresc consolidarea capacității CNAS de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura un acces mai echitabil la servicii medicale de calitate.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.