Lavajul nazal este o metodă adjuvantă eficientă utilizată pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor respiratorii la copii, cum ar fi rinita alergică, sinuzita acută sau cronică și infecțiile tractului respirator superior.
În primele nouă luni ale anului trecut, în România au fost diagnosticaţi 506 pacienţi nou infectaţi cu virusul HIV/SIDA, dintre care 16 au fost la nivelul judeţului Iaşi, acesta situându-se printre cele mai afectate judeţe din ţară.
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 au fost diagnosticate în Bucureşti 172 de persoane, 52 în Constanţa şi câte 16 în Iaşi, Timiş şi Sibiu, arată statisticile realizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România de la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, aici fiind înregistrate cele mai multe cazuri.
Medicii spun că ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este faptul că, dacă afecţiunea este descoperită în stadiu incipient, dacă tratamentul este corect stabilit de medic şi urmat îndeaproape de pacient, şansele la o viaţă normală pentru un pacient HIV/SIDA sunt mult mai mari.
„În momentul de faţă, orice persoană seropozitivă care are un diagnostic pus la timp, un tratament corect, pe care îl urmează, are şanse foarte mari să aibă o speranţă de viaţă aproximativ egală cu situaţia în care nu ar fi seropozitiv. Acum putem trăi cu HIV într-o normalitate destul de clară, cu condiţia să fie diagnostic pus la timp, să fie tratament, iar pacientul să îl urmeze“
– Dr. Adrian Marinescu, medic primar infecţiologie, coordonator al Programului HIV/SIDA de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balş” – Bucureşti
În anul 2019, majoritatea cazurilor nou depistate sunt din categoria de vârstă 30 – 49 de ani.
Din 1985 şi până în 2019 au fost diagnosticate la nivelul ţării 24.582 de cazuri, dintre care 7.361 s-au stins din viaţă în acest interval, 120 doar în cursul anului 2019. De asemenea, în aceşti 34 de ani, 754 au fost pierduţmi din evidenţe, fiind vorba atât despre copii cât şi despre adulţi. Specialiştii spun însă că în România există o evidenţă destul de clară a persoanelor seropozitive, existând ţări din Europa care nu îşi cunosc pacienţii din cauza faptului că diagnosticul este unul confidenţial.
Principala cale de transmitere rămâne cea sexuală, atât heterosexuală, cât şi homosexuală, urmată de transmiterea virusului în rândul consumatorilor de droguri, aceşti pacienţi fiind conform specialiştilor şi cei mai dificili, deoarece nu îşi urmează tratamentul sau ajung foarte târziu la spital.
O altă problemă este legată de faptul că a scăzut şi vârsta la care tinerii îşi încep viaţa sexuală, majoritatea devenind activi sexual de la vârsta de 15 ani sau chiar şi mai devreme.
„Comparativ cu alte ţări, noi avem mult mai puţini consumatori de droguri, însă mai nou consumatorii nu sunt neapărat oameni cu probleme sociale, ci chiar pot să facă parte din categoria sferelor înalte, adică din punct de vedere financiar. Aceştia ajung să consume droguri sau să se injecteze uneori fără o logică precisă. Deobicei, un consumator de droguri este în topul listei de pacienţi-problemă, în majoritatea cazurilor are şi hepatită şi HIV, nu vine în contact cu sistemul medical, nu se testează, este greu de monitorizat, nu îşi urmează tratamentul“, a completat dr. Adrian Marinescu.
Va fi majorat bugetul pentru programul naţional de HIV-SIDA
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, ministerul are în vedere creşterea bugetului programului naţional de HIV-SIDA.
“Obiectivul nostru este menţinerea României ca ţară cu risc scăzut de infecţie HIV-SIDA. A fost elaborat, după cum s-a ştiut, un plan naţional strategic pentru controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV-SIDA în perioada 2019 – 2021. Documentul este finalizat, dar în perioada mandatului precedent de la Ministerul Sănătății nu a fost aprobat şi implementat. (…) Avem în vedere creşterea bugetului acestui program”, a declarat acesta.
Anual, în România sunt diagnosticate cu HIV/SIDA aproximativ 700-800 de persoane.
Pacientul infectat cu HIV de astăzi nu mai seamănă deloc cu pacientul infectat cu HIV din 1985. Astăzi iei o pastilă pe zi, care conţine 3 sau 4 ingrediente, şi duci o viaţă absolut normală.(…) Evident că în cursul vieţii pot să apară tot felul de alte lucruri, care sunt ale vieţii curente. Cu HIV-ul nu se termină de azi pe mâine. Şi nu se termină din cauza noastră, a oamenilor, pentru că nu ne protejăm. Trendurile în România sunt cât se poate de bune: a scăzut numărul de infecţii şi scade în mod constant. Cei care sunt înregistraţi cu HIV sunt bine monitorizaţi şi sunt direcţionaţi către centre regionale şi evident că numărul de noi infecţii a scăzut. În 2018, toate trendurile au fost descrescătoare. Mai avem probleme cu femeia gravidă care provine din cohortă, în sensul că unele refuză să facă profilaxia pentru nou născut. Şi pentru că nu sunt de acord, s-a făcut un registru în care sunt trecuţi toţi nou născuţii din femei seropozitive şi pe care îi monitorizăm”
– Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului Matei Bals
Simptome ale HIV ce pot fi identificate de pacient
O caracteristică importantă a infecțiilor cu HIV este faptul că sunt asimptomatice în primele stadii; simptomele ajung să se manifeste după câteva luni sau chiar ani, de cele mai multe ori prin complicații și comorbidități.
Statistic, cele mai comune simptome prezente la persoanele infectate cu virusul HIV sunt:
- Febră asociată cu dureri de cap, frisoane
- Stare generală de slăbiciune
- Scădere în gretate
- Ganglioni măriți
- Transpirații nocturne
- Diaree
- Infecții cutanate
- Dureri musculare
- Tuse uscată
- Iritații și ulcerații pe tegumentele bucale sau genitale
Toate simptomele prezente sunt comune multor afecțiuni, de aceea este important de precizat că testul HIV este singura modalitate de diagnostic.
Referințe
- HIV.gov – U.S. Department of Health & Human Services
- Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals”
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.