Biopsia cutanată: când este necesară și ce rol are în diagnosticul cancerului de piele

Biopsia cutanată este pasul care transformă suspiciunea în diagnostic. Este o procedură scurtă, făcută cu anestezie locală, dar în jurul ei circulă destule temeri pentru ca unii pacienți să o amâne. Iar amânarea, nu biopsia, este cea care poate schimba evoluția.

Când este necesară biopsia cutanată

Medicul recomandă biopsia atunci când examenul clinic și cel dermatoscopic nu pot exclude o leziune malignă sau atunci când tratamentul depinde de tipul exact al tumorii. Cele mai frecvente indicații sunt:

• o leziune pigmentară care s-a modificat între două examinări dermatoscopice sau care arată diferit față de celelalte alunițe ale pacientului;

• o leziune nepigmentată cu aspect suspect la dermatoscopie, mai ales dacă sângerează ușor sau nu se vindecă în câteva săptămâni;

• o leziune aspră sau cu cruste care crește ori se reface după ce crustele se desprind;

• o leziune deja diagnosticată clinic drept carcinom, pentru care trebuie stabilit subtipul înainte de alegerea tratamentului (de exemplu, înaintea unei intervenții Mohs).

Biopsia nu se folosește doar în oncologie. Ea ajută și la diagnosticul unor afecțiuni inflamatorii ale pielii al căror aspect clinic nu este concludent.

Tipurile de biopsie și când se folosește fiecare

Alegerea tehnicii depinde de leziune, de localizare și de ce anume trebuie să afle medicul.

• Biopsia punch prelevează un mic cilindru de piele, de câțiva milimetri, care cuprinde toate straturile pielii. Este utilă atât pentru leziunile mici, care pot fi îndepărtate complet, cât și pentru afecțiunile inflamatorii.

• Biopsia tangențială (shave) îndepărtează partea superficială a unei leziuni proeminente. Este potrivită pentru anumite leziuni superficiale, dar o rasare superficială a unei leziuni pigmentare poate secționa baza tumorii și poate împiedica măsurarea corectă a grosimii Breslow.

• Biopsia excizională îndepărtează întreaga leziune, cu o margine mică de piele sănătoasă. Ghidul Academiei Americane de Dermatologie pentru melanomul cutanat primar (2019) recomandă, în suspiciunea de melanom, o biopsie completă, cu margini clinice de 1–3 mm, care să cuprindă întreaga leziune și să fie suficient de profundă încât baza să nu fie secționată. Pe lângă excizia eliptică, ghidul acceptă și punch-excizia sau rasarea profundă (saucerization) a întregii leziuni.

• Biopsia incizională prelevează doar o parte dintr-o leziune. În suspiciunea de melanom, ghidul o consideră acceptabilă în situații selectate: leziuni foarte întinse, localizări pe față sau în zonele acrale ori suspiciune clinică redusă.

Cum decurge procedura

Biopsia se face în cabinet, cu anestezie locală, și durează de la câteva minute la aproximativ o jumătate de oră, după tehnică. Plaga se poate închide cu unul sau mai multe fire, scoase de regulă după 5–14 zile: mai devreme pe față, mai târziu pe trunchi sau pe membre. Pacientul primește indicații simple de îngrijire a plăgii, iar cicatricea rămasă este, de regulă, mică.

Medicul completează formularul de trimitere (cererea de examen histopatologic) cu informațiile clinice relevante: localizarea, aspectul leziunii, evoluția ei și suspiciunea de diagnostic. Aceste date nu sunt o formalitate. Interpretarea histopatologică se face întotdeauna în corelație cu tabloul clinic.

Ce se întâmplă în laborator

Fragmentul prelevat este fixat, inclus în parafină și tăiat în secțiuni foarte subțiri, care se colorează și se examinează la microscop de medicul anatomopatolog. Când aspectul nu este concludent, se pot adăuga teste de imunohistochimie, care identifică anumite proteine din celule și ajută la diferențierea unor tumori asemănătoare la microscop.

Rezultatul nu înseamnă doar „benign” sau „malign”. Buletinul histopatologic precizează tipul și subtipul histologic al leziunii, starea marginilor (atunci când leziunea a fost îndepărtată complet) și, în cazul melanomului, parametri precum grosimea Breslow, ulcerația și rata mitotică, pe care se sprijină stadializarea și planul de tratament.

Ce poate compromite rezultatul biopsiei

O parte dintre dificultățile de diagnostic nu țin de laborator, ci de proba primită. O biopsie punch parțială dintr-o leziune pigmentară neomogenă poate rata zona cea mai semnificativă, iar un fragment strivit sau ars de electrocauter este greu de interpretat. Lipsa datelor clinice de pe formularul de trimitere complică lectura lamei, mai ales în leziunile la limită. În plus, o aluniță îndepărtată cu laserul sau prin crioterapie, fără examen histopatologic, nu mai poate fi analizată ulterior. De aceea, orice leziune pigmentară îndepărtată ar trebui trimisă, de regulă, la laborator.

Biopsia „împrăștie” cancerul?

Este una dintre cele mai persistente temeri ale pacienților și unul dintre motivele pentru care unii amână procedura. Datele disponibile nu o susțin. Un studiu publicat în 2007 în Annals of Surgical Oncology (Molenkamp et al.) a urmărit 471 de pacienți cu melanom în stadiile I și II. Autorii nu au găsit o legătură între tipul de biopsie, inclusiv cea incizională, și supraviețuirea fără boală sau cea generală. Preferința ghidurilor pentru biopsia completă ține de acuratețea diagnosticului și a stadializării, nu de un risc de diseminare.

De ce contează unde este analizată proba

Patologia pielii are particularități care o fac un domeniu aparte în anatomia patologică. Experiența celui care citește lama și comunicarea directă dintre dermatolog și anatomopatolog influențează precizia diagnosticului și viteza cu care se ia decizia terapeutică.

La Dr. Leventer Centre, biopsia de piele este analizată în laboratorul propriu de histopatologie, dedicat afecțiunilor cutanate și coordonat de dr. Tiberiu Tebeică, medic primar anatomie patologică și doctor în științe medicale. Examenul histopatologic și testele de imunohistochimie se fac în laboratorul intern, ceea ce, potrivit clinicii, scurtează timpul până la rezultat. Laboratorul analizează și biopsii de piele prelevate în alte clinici.

Laboratorul lucrează în același circuit cu chirurgia dermato-oncologică. În microchirurgia Mohs, fiecare fragment de țesut excizat este examinat în timp real, până la confirmarea unor margini libere de tumoră. În cazurile de melanom, rezultatul biopsiei stă la baza discuției în echipa multidisciplinară și a deciziei privind biopsia ganglionului santinelă.

Dr Leventer Centre – Clinica de Dermatologie

Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, 011216 București

Telefon: 0374 415 744 / 0374 415 745

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Indicația și tipul biopsiei se stabilesc de medicul dermatolog, în urma evaluării clinice și dermatoscopice.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.