Recuperarea cardiovasculară în infarct și insuficiență cardiacă: ghid pentru medicii de familie, cu indicații și recomandări practice.
Astmul bronșic, în prag de primăvară: pneumologii avertizează asupra rolului stilului de viață în controlul bolii
Pneumologii avertizează că primăvara poate agrava astmul bronșic din cauza polenului și variațiilor de temperatură. Recomandări pentru controlul bolii și prevenirea exacerbărilor.
Primăvara aduce temperaturi mai blânde și mai mult timp petrecut în aer liber, dar pentru persoanele cu astm bronșic poate marca începutul unei perioade cu risc crescut de exacerbări. Medicii pneumologi atrag atenția că polenul, variațiile de temperatură și infecțiile respiratorii pot declanșa sau agrava simptomele.
Potrivit Dr. Adriana Rădulescu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade de bronhospasm, hipersecreție de mucus și îngustarea bronhiilor. Manifestările frecvente includ respirația șuierătoare, senzația de lipsă de aer, tusea persistentă și presiunea toracică.
„Astmul bronșic este o afecțiune controlabilă, dacă este corect diagnosticată și tratată. Pacientul poate duce o viață normală atunci când urmează tratamentul recomandat și monitorizează simptomele”, explică medicul pneumolog.
De ce primăvara agravează simptomele astmului
Primăvara este caracterizată prin creșterea concentrației de polen în aer, unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai astmului bronșic cu componentă alergică.
În România, polenul arborilor precum mesteacănul, arinul sau alunul este prezent în special în lunile martie–aprilie. Ulterior, în perioada mai–iulie, polenul de graminee devine un factor major de risc pentru exacerbările astmului, iar spre sfârșitul verii polenul de ambrozie este asociat cu episoade mai severe.
Pe lângă alergeni, variațiile de temperatură, vântul și poluarea atmosferică pot accentua inflamația căilor respiratorii.
Pregătirea pentru sezonul alergiilor
Medicii recomandă pacienților cu astm bronșic să își programeze o evaluare medicală înainte de debutul sezonului alergic.
Aceasta poate include:
- ajustarea tratamentului de fond;
- verificarea tehnicii corecte de utilizare a inhalatorului;
- stabilirea unui plan personalizat de acțiune în caz de criză;
- monitorizarea simptomelor și, dacă este necesar, inițierea tratamentului antialergic.
Consultul alergologic este important în special la pacienții care nu au fost testați anterior sau la cei care observă apariția simptomelor la alergeni noi.
Semnele unui astm necontrolat
Există câteva simptome care indică faptul că astmul bronșic nu este controlat corespunzător:
- tuse frecventă, mai ales nocturnă;
- utilizarea repetată a inhalatorului de urgență;
- limitarea activităților fizice;
- treziri nocturne din cauza senzației de lipsă de aer.
În aceste situații, medicii recomandă reevaluarea la pneumolog sau alergolog.
Cum poate fi redusă expunerea la polen
Pentru persoanele sensibilizate la alergeni, câteva măsuri simple pot reduce expunerea la polen:
- evitarea plimbărilor în aer liber în zilele cu concentrație mare de polen;
- aerisirea locuinței dimineața devreme sau seara târziu;
- utilizarea purificatoarelor de aer;
- schimbarea hainelor după întoarcerea din exterior;
- spălarea frecventă a părului pentru a elimina alergenii.
Activitatea fizică și astmul
Activitatea fizică este recomandată persoanelor cu astm bronșic, cu condiția ca boala să fie bine controlată.
Sporturile cu efort moderat și constant sunt cele mai potrivite, precum:
- înotul în bazine bine ventilate;
- mersul alert;
- ciclismul recreațional;
- drumețiile ușoare.
Înotul este adesea bine tolerat deoarece aerul cald și umed din bazin irită mai puțin căile respiratorii.
Rolul alimentației în controlul astmului
Alimentația nu înlocuiește tratamentul medicamentos, dar poate contribui la reducerea inflamației cronice.
Sunt recomandate alimentele cu efect antiinflamator, precum:
- peștele gras (somon, macrou, sardine);
- legumele verzi (spanac, broccoli, kale);
- fructele de pădure;
- citricele;
- nucile și migdalele;
- uleiul de măsline extravirgin;
- condimente precum turmericul și ghimbirul.
În schimb, consumul excesiv de alimente ultraprocesate, zahăr rafinat și grăsimi saturate poate favoriza inflamația sistemică. Menținerea unei greutăți corporale optime este, de asemenea, importantă, deoarece excesul ponderal poate agrava simptomele și reduce eficiența tratamentului.
Impactul fumatului asupra evoluției astmului
Fumatul activ sau pasiv agravează inflamația bronșică și reduce eficiența tratamentului inhalator.
Medicii subliniază că renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru îmbunătățirea controlului astmului.
Mesajul medicilor pentru pacienți
Specialiștii atrag atenția că, deși simptomele pot fi mai frecvente în sezonul alergic, inflamația bronșică poate persista și în afara acestei perioade. De aceea, tratamentul de fond trebuie urmat conform recomandărilor medicale, nu doar în perioadele simptomatice.
„Astmul nu trebuie să limiteze calitatea vieții. Cu un diagnostic corect, tratament adecvat și un stil de viață echilibrat, majoritatea pacienților pot duce o viață normală și activă. Cheia este prevenția și colaborarea constantă cu medicul pneumolog”, subliniază Dr. Adriana Rădulescu.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






