Alexandru Rogobete, bilanț la 6 luni de mandat: investiții accelerate, prevenția devine politică publică, iar ambulatoriul este repoziționat ca pilon al sistemului

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a publicat bilanțul primelor șase luni de mandat, prezentând o serie de măsuri și investiții pe care le descrie drept o „reașezare reală” a sistemului sanitar, cu accent pe infrastructură, prevenție, acces la tratamente moderne și reguli de funcționare mai clare pentru spitale și ambulatorii.

Potrivit ministrului, perioada a fost marcată de decizii dificile și presiune constantă, însă direcția asumată a fost una de reformă aplicată, construită „fără orgolii, cu dialog și cu profesioniștii la masă”.

Investiții majore în centrele pentru mari arși

Ministerul Sănătății a accelerat investițiile în centrele destinate pacienților cu arsuri severe:

• Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara – investiție de aproximativ 350 milioane lei, cu un stadiu de realizare de peste 90%;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș – peste 380 milioane lei, progres estimat la 80%, cu termen de finalizare în mai 2026;
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – investiție de 280 milioane lei, aflată în execuție, cu finalizare estimată în 2027.

Conform ministrului, aceste centre urmăresc reducerea dependenței de tratamentele în străinătate pentru pacienții cu arsuri grave.

Spitale noi și plăți accelerate prin PNRR

În urma renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență:

• 8 spitale au păstrat finanțarea prin PNRR;
• pentru alte 9 spitale a fost asigurată finanțare din fonduri europene;
• un spital este deja finalizat, iar alte 7 urmează să fie date în folosință până în iulie 2026.

Evoluția plăților din PNRR indică o creștere accelerată în 2025, când Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde lei, reprezentând peste 61% din bugetul PNRR alocat sănătății.

Prevenția, din slogan în politică publică

Ministrul anunță construirea unui cadru coerent de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, extinderea screeningului neonatal și dezvoltarea rețelei de îngrijiri paliative, inclusiv la domiciliu. Potrivit bilanțului, prevenția este tratată ca o componentă structurală a politicii de sănătate.

Acces extins la tratamente și producție de medicamente

În ultimele șase luni au fost introduse 41 de molecule noi compensate și gratuite, în specialități precum oncologie, neurologie, reumatologie, pneumologie, endocrinologie, pediatrie, boli rare și boli infecțioase, inclusiv HIV.

Totodată, Ministerul Sănătății investește 374 milioane lei într-un centru de cercetare și producție de medicamente critice la Antibiotice Iași, cu obiectivul declarat de creștere a independenței farmaceutice a României.

Programe prioritare și reguli de performanță

Au fost extinse programele de Acțiuni Prioritare, inclusiv pentru AVC, unde 50 de spitale sunt pregătite pentru proceduri avansate, iar bugetul programului a fost majorat la 66 milioane lei. Pentru ATI, bugetul a crescut cu peste 25% față de semestrul anterior.

De asemenea, au fost înființate programele AP-STOMA și AP-ROBOTICA, iar concursurile pentru manageri și șefi de secție au fost reorganizate pe baza unor indicatori de performanță cuantificabili. Din 1 octombrie, spitalele publice publică periodic rapoarte de activitate medicală, economică și administrativă.

Ambulatoriul, repoziționat ca punct-cheie de acces

Un capitol distinct al bilanțului îl reprezintă ambulatoriile de specialitate, unde au fost introduse:

• posibilitatea extinderii programului până la ora 20:00;
• simplificarea organizării programului și a rotației medicilor;
• creșterea punctului per serviciu medical la 6,5 lei;
• clarificări privind drepturile salariale ale medicilor din ambulatoriul integrat;
• reabilitarea și dotarea a 69 de ambulatorii prin PNRR, cu investiții de 401 milioane lei.

Începând din 2026, mai multe programe naționale de screening și prevenție vor funcționa preponderent în ambulatoriu, care este definit de ministru drept „pilonul central al prevenției și diagnosticului precoce”.

Reguli clare pentru ATI și integrarea clinică

Ministerul a modificat ordinul de organizare a secțiilor ATI, introducând clasificarea acestora în funcție de complexitate, reguli clare privind dotările, mentenanța și normativul de personal, precum și obligativitatea paturilor post-anestezie.

Totodată, a fost clarificată integrarea clinică a medicilor și farmaciștilor cadre didactice, pentru a elimina birocrația și a asigura continuitatea actului medical și a formării profesionale.

La finalul bilanțului, ministrul subliniază că nu toate problemele au fost rezolvate, dar că direcția este „clară”, iar schimbările sunt deja vizibile, anunțând că anul 2026 va continua acest proces de reformă.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.