Valeriu Gheorghiță: sistemul actual de gărzi este nesustenabil și crește riscul de erori medicale

Valeriu Gheorghiță, profesor universitar și medic primar boli infectioase, a intervenit în dezbaterea publică privind sistemul de gărzi din spitale, afirmând că actualul mod de organizare este nesustenabil și generează nemulțumiri majore atât în rândul pacienților, cât și al personalului medical.

Potrivit acestuia, forma actuală a gărzilor este „profund demotivantă” pentru cadrele medicale, dificil de susținut fizic și complicată din punct de vedere logistic și administrativ. Lipsa locurilor disponibile, nevoia frecventă de evaluare multidisciplinară în spitale unde anumite specialități lipsesc și presiunea constantă din unitățile de primiri urgențe cresc semnificativ riscul de erori sau decizii neinspirate.

Prof. Gheorghiță subliniază că problema gărzilor nu poate fi redusă exclusiv la nivelul de plată. Deși o remunerație corectă este necesară pentru recunoașterea unei munci extrem de dificile și cu responsabilități majore, aceasta nu rezolvă fondul problemei. „Oricât de bine ar fi plătită, o gardă nu devine mai ușoară doar prin bani”, atrage el atenția, menționând că volumul mare de pacienți și presiunea decizională rămân aceleași.

În opinia sa, garda de 24 de ore într-un spital de urgență nu mai este realistă în contextul actual. Un interval de 12 ore ar fi mai rezonabil, însă doar în condițiile în care există suficient personal. În spitalele cu adresabilitate mare, dublarea liniilor de gardă pe anumite specialități, în intervale critice, ar putea deveni o soluție necesară, problema majoră fiind însă deficitul de personal la toate nivelurile.

Un alt punct sensibil identificat este redirecționarea pacienților între spitale. Medicul consideră esențial un sistem funcțional și transparent de evidență în timp real a locurilor disponibile, pe specialități, pentru a facilita transferurile atunci când capacitatea unui spital este depășită. Deși ideea consorțiilor și a colaborărilor interspitalicești este una bună, aceste mecanisme nu funcționează încă eficient în practica de zi cu zi.

Prof. Gheorghiță atrage atenția și asupra impactului urgențelor minore, care consumă o mare parte din timpul personalului din UPU. Evaluarea acestora pe circuite separate, cu implicarea altor specialități sau a medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgență și ar permite o concentrare mai bună asupra cazurilor grave.

Nu în ultimul rând, acesta subliniază importanța optimizării activității din ambulatorii, policlinici și medicina primară, precum și a informării populației privind prevenția. Vaccinarea antigripală, antipneumococică și anti-virus sincitial respirator, controalele medicale periodice și prezentarea la timp la medicul de familie sunt măsuri care pot reduce semnificativ presiunea asupra spitalelor de urgență.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.