Un nou adjuvant mRNA ar putea amplifica răspunsul celulelor T în vaccinurile împotriva cancerului

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au dezvoltat o nouă strategie pentru amplificarea răspunsului celulelor T la vaccinurile mRNA, cu potențiale aplicații în vaccinurile anticancer și în protecția împotriva bolilor infecțioase.

Rezultatele, publicate în Nature Biotechnology, provin din studii pe modele animale și arată că un adjuvant mRNA experimental a stimulat un răspuns imun antitumoral puternic, ducând la încetinirea creșterii tumorale și, în multe cazuri, la eradicarea completă a tumorilor la șoareci.

Un adjuvant mRNA care activează celulele prezentatoare de antigen

Majoritatea vaccinurilor induc atât producția de anticorpi, cât și activarea celulelor T, prin intermediul celulelor prezentatoare de antigen, cum sunt celulele dendritice. În noul studiu, echipa MIT a urmărit să intensifice în mod specific răspunsul celulelor T, esențiale pentru eliminarea celulelor infectate viral și pentru distrugerea celulelor tumorale.

Cercetătorii au dezvoltat un nou tip de adjuvant, format din molecule mRNA care codifică două gene implicate în activarea răspunsului imun: IRF8 și NIK. Aceste molecule au fost concepute pentru a porni din interior căi de semnalizare care activează celulele prezentatoare de antigen și favorizează un răspuns mai puternic al celulelor T.

„Când aceste mRNA-uri adjuvante sunt incluse în vaccinuri, numărul celulelor T țintite către antigen crește substanțial”, a explicat Daniel Anderson, profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Chimică al MIT și membru al Koch Institute for Integrative Cancer Research.

De ce IRF8 și NIK

Strategia cercetătorilor a pornit de la limitările folosirii citokinelor ca molecule imunostimulatoare. Deși citokinele pot amplifica răspunsul imun, ele pot și suprastimula sistemul imunitar, cu risc de efecte adverse severe.

În locul administrării directe de citokine, echipa MIT-MGH a utilizat molecule mRNA care codifică IRF8 și NIK. NIK este o enzimă implicată în activarea unei căi de semnalizare asociate imunității și inflamației, iar IRF8 este un factor de transcripție care contribuie la programarea celulelor dendritice, în special a subsetului cDC1.

Acest subset de celule dendritice este important pentru activarea celulelor T. Potrivit cercetătorilor, după administrarea adjuvantului, celulele dendritice au început să capete un fenotip mai apropiat de cDC1, ceea ce a permis generarea unui răspuns imun mai robust.

Particule lipidice orientate către splină

Moleculele mRNA au fost ambalate în nanoparticule lipidice similare celor folosite în vaccinurile mRNA împotriva COVID-19, dar cu o compoziție chimică diferită. Aceasta a fost ajustată pentru a favoriza livrarea către splină după administrarea intravenoasă.

În splină, nanoparticulele întâlnesc celule prezentatoare de antigen, inclusiv celule dendritice. În primele 24 de ore, aceste celule încep să exprime IRF8 și NIK, iar activarea acestor căi contribuie la maturarea și activarea lor.

Ulterior, pe parcursul câtorva zile până la o săptămână, populația de celule T se extinde. Aceste celule, împreună cu alte componente ale imunității, precum celulele natural killer, pot recunoaște și ataca celulele tumorale.

Rezultate pe mai multe modele de cancer la șoareci

Cercetătorii au testat adjuvantul mRNA pe mai multe modele murine de cancer, inclusiv cancer vezical agresiv, carcinom de colon, melanom și cancer pulmonar metastatic.

În aproape toate modelele, administrarea mRNA-ului imunomodulator a stimulat un răspuns puternic al celulelor T, a încetinit semnificativ creșterea tumorală și, în multe cazuri, a dus la dispariția completă a tumorilor.

Un aspect important al studiului este că efectul antitumoral a fost observat chiar și atunci când animalele nu au primit un vaccin împotriva unui antigen tumoral specific. Totuși, atunci când adjuvantul a fost administrat împreună cu un antigen tumoral, răspunsul a fost și mai puternic.

„Am arătat că se poate obține un răspuns anticancer cu acești adjuvanți fără includerea antigenului, doar prin activarea sistemului imunitar. Totuși, antigenele specifice cancerului, administrate împreună cu adjuvanții într-un vaccin, au îmbunătățit suplimentar răspunsurile”, a declarat Daniel Anderson.

Posibilă combinație cu inhibitorii checkpoint

Noul adjuvant mRNA a îmbunătățit și răspunsul la medicamentele de imunoterapie cunoscute ca inhibitori ai punctelor de control imun, sau checkpoint inhibitors.

Aceste terapii, deja aprobate pentru mai multe tipuri de cancer, acționează prin ridicarea unor „frâne” pe care celulele tumorale le folosesc pentru a bloca activitatea celulelor T. Ele nu sunt însă eficiente la toți pacienții.

Cercetătorii consideră că asocierea acestor imunoterapii cu adjuvantul mRNA ar putea fi o modalitate de a le crește eficacitatea. Christopher Garris, de la Harvard Medical School și Massachusetts General Hospital, a explicat că microambientul tumorilor solide este adesea ostil celulelor T și reprezintă o barieră majoră pentru imunoterapia eficientă.

Potrivit echipei, remodelarea imună indusă de adjuvant creează un mediu mai permisiv pentru celulele T și favorizează respingerea tumorilor.

Răspuns mai puternic și la vaccinurile împotriva infecțiilor virale

Cercetătorii au evaluat și dacă adjuvantul poate amplifica răspunsul imun la vaccinuri împotriva infecțiilor virale.

Administrat împreună cu vaccinuri împotriva COVID-19 sau gripei, adjuvantul mRNA a generat la șoareci un răspuns al celulelor T de 10 până la 15 ori mai puternic.

Această observație sugerează că tehnologia ar putea avea aplicații nu doar în vaccinurile anticancer, ci și în dezvoltarea unor vaccinuri mai eficiente împotriva bolilor infecțioase.

Rezultate promițătoare, dar încă preclinice

Studiul reprezintă o etapă preclinică, iar rezultatele au fost obținute pe modele animale. Cercetătorii intenționează să testeze abordarea în modele suplimentare, cu obiectivul de a o dezvolta atât pentru cancer, cât și pentru boli infecțioase.

Daniel Anderson a precizat că există diferențe importante între sistemele murine și organismul uman, dar echipa este optimistă că acești adjuvanți ar putea funcționa și la oameni și ar putea îmbunătăți mai multe tipuri de vaccinuri.

Studiul „Immune-remodeling mRNAs expressing IRF8 or NIK generate durable antitumor immunity in multiple cancer models” a fost publicat în Nature Biotechnology. DOI: 10.1038/s41587-026-03115-2.

Referință:

Gupta, A., Das, R., Reed, K. et al. Immune-remodeling mRNAs expressing IRF8 or NIK generate durable antitumor immunity in multiple cancer models. Nat Biotechnol (2026). https://doi.org/10.1038/s41587-026-03115-2

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.