Sustenabilitatea sistemului sanitar depinde de ambulatoriu, asigurări complementare și folosirea eficientă a spitalelor

Sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate devine una dintre cele mai mari provocări pentru România, în condițiile în care ritmul de creștere al bugetelor din sănătate depășește semnificativ creșterea PIB. Declarația a fost făcută de Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, în cadrul conferinței Quo Vadis 2026.

Potrivit acestuia, deși bugetul Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut în ultimii ani cu aproape două miliarde de euro, resursele rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului.

Dezechilibrul major: spitalul vs. ambulatoriul

Rafila a atras atenția asupra faptului că alocările bugetare continuă să favorizeze asistența medicală spitalicească, în detrimentul medicinei de familie și al ambulatoriului de specialitate.

Deși progresul tehnologic permite diagnosticarea și tratarea multor pacienți fără internare, dezvoltarea ambulatoriului rămâne lentă, iar dezechilibrele de finanțare persistă.

Un exemplu relevant: venitul mediu al unui medic care lucrează cu normă întreagă în ambulatoriul de specialitate reprezintă aproximativ 60% din venitul unui medic de familie — o situație pe care Rafila o consideră inechitabilă, fără ca aceasta să însemne că medicina de familie ar fi „prea bine plătită”.

Asigurările complementare – sursă reală de finanțare nefolosită

O soluție importantă indicată este dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare de sănătate.

În prezent, asigurările private reprezintă sub 1% din totalul cheltuielilor de sănătate din România și sunt adesea confundate cu simplele abonamente medicale.

Pentru dezvoltarea acestui segment sunt necesare două măsuri esențiale:

• definirea clară a pachetului de bază acoperit prin CASS;
• delimitarea serviciilor complementare și suplimentare;
• regândirea sistemului de deductibilități fiscale, astfel încât plafonul actual de 400 euro/an să fie direcționat exclusiv către asigurări de sănătate.

Servicii private în spitalele publice

Un alt punct important subliniat de Rafila este posibilitatea ca medicii să desfășoare activități în regim privat, după program, în aceleași spitale publice, folosind infrastructura existentă.

Acest model ar putea crește veniturile spitalelor, reduce migrația medicilor către sectorul privat, De asemenea, astfel s-ar valorifica investițiile majore realizate în infrastructura spitalicească și s-ar genera venituri suplimentare prin utilizarea asigurărilor complementare.

Educația pacienților, veriga lipsă

Rafila a subliniat și rolul esențial al educației pacienților în înțelegerea modului de funcționare a sistemului și a diferenței dintre serviciile de bază și cele complementare.

Aceasta a arătat că sustenabilitatea sistemului sanitar românesc poate fi atinsă doar printr-un mix coerent de măsuri:

• dezvoltarea ambulatoriului;
• introducerea asigurărilor complementare și suplimentare;
• educarea pacienților;
• utilizarea intensivă și eficientă a noii infrastructuri spitalicești.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.