Studiu Solidaritatea Sanitară: Gărzile medicale pot atinge 30 de ore de lucru continuu

O treime dintre medicii respondenți au declarat că efectuează un număr de gărzi care le afectează negativ echilibrul dintre viața profesională și cea personală, crescând semnificativ riscul de epuizare profesională.

„Medicii lucrează frecvent 24–30 de ore continuu fără timp de odihnă, ceea ce contravine normelor de siguranță a actului medical”, avertizează autorii studiului.

Deși 45% dintre respondenți preferă menținerea formei actuale de organizare a programului, 32% susțin reorganizarea gărzilor sub formă de ture, iar 23% optează pentru ture de 12 ore pe zi. Printre cele mai frecvente propuneri se regăsesc:

• Zi liberă obligatorie și plătită după o gardă de 24 de ore, cu includerea acestor ore în pontajul lunar.
• Limitarea duratei gărzilor la 12 sau 16 ore, mai ales în weekend, cu posibilitatea împărțirii între doi medici.
• Respectarea unui interval de 48 de ore de pauză între două ture, în cazul gărzilor din weekend.
• Libertatea medicului de a alege câte gărzi efectuează, inclusiv opțiunea de a renunța la ele după vârsta de 50 de ani.
• Plata echitabilă a gărzilor, cel puțin la același tarif orar ca norma de bază, mulți solicitând chiar dublarea acestuia.

Studiul evidențiază și faptul că 61% dintre respondenți consideră că un program de gărzi mai flexibil ar reduce riscul de erori medicale. În plus, 84% au raportat că se confruntă frecvent cu situații stresante și riscante în timpul gărzilor, inclusiv lipsa pauzelor, oboseală severă, decizii critice luate sub presiune și dificultăți de comunicare cu pacienții.

Printre concluziile cheie ale raportului se numără:

• Garda medicală este percepută ca un regim de muncă înalt-solicitant, care determină epuizare fizică și emoțională.
• Sistemul actual de organizare a gărzilor contribuie la creșterea riscului de erori medicale.
• Recunoașterea insuficientă a efortului depus de medici amplifică demotivarea și intenția de a renunța la gărzi sau chiar de a părăsi sistemul.

Cercetarea aferentă studiului „Impactul sistemului malpraxis și al gărzilor asupra profesioniștilor din sănătate. Probleme și soluții” a fost desfășurată în luna martie a acestui an, având ca subiecți medicii din sectorul public de sănătate.

Concluziile studiului reflectă un sistem profund dezechilibrat, în care profesioniștii din sistemul public de sănătate (în special cei care efectuează gărzi) sunt expuși unor riscuri majore, fără protecție adecvată și fără recunoașterea efortului lor.

88% dintre medici consideră că actualul sistem de asigurare de malpraxis nu le oferă protecție reală. Doar 4% se simt complet acoperiți, iar peste 70% spun că sumele asigurate nu sunt suficiente. Sistemul este perceput mai degrabă ca un mecanism de profit pentru asiguratori și de culpabilizare a medicilor, decât ca un instrument de protecție sau de despăgubire echitabilă.

Majoritatea medicilor efectuează gărzi în condiții extreme: fără pauze, cu durate de lucru care depășesc frecvent 24–30 de ore continuu. Epuizarea, stresul decizional și presiunea constantă sunt frecvent întâlnite. 95% dintre respondenți acuză lipsa de recunoaștere a efortului depus, iar 88% resimt epuizare fizică și emoțională. Activitatea în gardă este percepută ca un context de risc ridicat pentru burnout și erori medicale.

Medicii identifică drept cauze sistemice ale erorilor profesionale: epuizarea profesională, deficitul de personal, lipsa protocoalelor clare, condițiile de muncă sub standarde și incoerența legislativă. 98% consideră că trebuie recunoscută culpa sistemului în producerea unora dintre erori medicale, nu doar vina individuală.

Deficitul de personal (73%), presiunea mediatică și așteptările nerealiste din partea pacienților contribuie suplimentar la degradarea mediului profesional. 82% dintre medici indică faptul că presiunile externe afectează direct deciziile medicale.

Recomandări urgente rezultate din studiu

• Revizuirea sistemului de malpraxis și înlocuirea sa cu un sistem de protecție reală a profesioniștilor și de despăgubire a pacienților.
• Reformarea gărzilor prin limitarea duratei și implementarea pauzelor obligatorii.
• Creșterea nivelului recompensei pentru activitatea desfășurată în gărzi.
• Asigurarea resurselor umane și materiale minime în unități.
• Creșterea nivelului de protecție juridică și profesională pentru personalul medical.
• Introducerea unor măsuri de sprijin psihologic și de prevenție a epuizării profesionale.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.