Studiu JAMA: scade capacitatea unităților de îngrijire medicală post-spitalizare din SUA, cu efecte directe asupra pacienților și spitalelor

Deși populația Statelor Unite este în curs de îmbătrânire, capacitatea centrelor de îngrijire medicală a scăzut semnificativ la nivel național după debutul pandemiei COVID-19. Un studiu publicat săptămâna aceasta în JAMA Internal Medicine arată că între 2019 și 2024 capacitatea operațională a unităților de îngrijire medicală de tip skilled nursing facilities a scăzut cu aproximativ 5%, echivalentul a aproape 4.000 de paturi mai puțin disponibile zilnic pentru pacienți noi.

Analiza a inclus date privind paturile licențiate, personalul și numărul de pacienți din aproape 16.000 de unități de îngrijire medicală din SUA. Scăderea nu a fost uniformă: un sfert dintre comitate au înregistrat reduceri de cel puțin 15%, iar cele mai mari pierderi – de peste 25% – au fost raportate în zonele rurale.

Zonele rurale, cele mai afectate

Declinul accentuat din mediul rural se suprapune peste probleme structurale mai vechi ale sistemului de sănătate din aceste regiuni: deficit de medici, închiderea spitalelor și reducerea serviciilor esențiale. Toate acestea limitează și mai mult accesul populației la îngrijiri medicale continue, inclusiv la servicii de recuperare după spitalizare.

Pe lângă rolul lor în îngrijirea pe termen lung a vârstnicilor, centrele medicale de tip skilled nursing facilities sunt esențiale pentru pacienții care necesită îngrijiri specializate după externarea din spital. Studiul arată că reducerea capacității acestor unități este asociată cu prelungirea duratei de spitalizare, în special cu internări de peste 28 de zile.

„În unele cazuri rare, pacienții pot rămâne blocați în spital luni de zile sau chiar pe termen nedeterminat”, a explicat Brian McGarry, profesor asistent de geriatrie și îmbătrânire la University of Rochester Medical Center. „Spitalele nu sunt concepute pentru îngrijire pe termen lung. Nu sunt locuri confortabile pentru a trăi.”

În plus, odată externați, pacienții ajung mai frecvent în unități aflate la distanță mai mare de domiciliu.

Lipsa de personal, un factor-cheie

Spre deosebire de cercetările anterioare, acest studiu a evaluat capacitatea reală de funcționare, ținând cont de resursele efective, în special de personal.

Capacitatea operațională a atins un minim în 2021 și a început să se redreseze lent ulterior, pe fondul revenirii pieței muncii după perioada acută a pandemiei. Cercetătorii avertizează însă că reducerile bugetare planificate pentru programul Medicaid – principalul finanțator al îngrijirilor pe termen lung în SUA – ar putea încetini sau chiar inversa această revenire.

Ce înseamnă, concret, Skilled Nursing Facility, Nursing Home și Assisted Living în sistemul din SUA

Pentru cititorii din afara Statelor Unite – și chiar pentru publicul american – acești termeni sunt adesea confundați. În contextul studiului citat, diferențele sunt esențiale, deoarece scăderea capacității afectează în special skilled nursing facilities, veriga critică dintre spital și domiciliu.

1. Skilled Nursing Facility (SNF) – îngrijire medicală și recuperare pe termen scurt

Un skilled nursing facility este o unitate medicală de tranziție, destinată pacienților care ies din spital, dar nu sunt încă suficient de stabili pentru a reveni acasă. În sistemul românesc nu există un echivalent al acestui tip de unități medicale – cel mai apropiat ar fi un sanatoriu, însă acestea funcționează mai degrabă ca unități balneare sau de recuperare, nu ca extensii ale spitalului. Nu sunt integrate clar în fluxul de externare spitalicească și nu acoperă îngrijirea medicală continuă post-acută.

Caracteristici-cheie ale skilled nursing facility, în SUA:

• Oferă îngrijire medicală calificată 24/7, cu asistente medicale și terapeuți (kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie).
• Pacienții sunt în recuperare după intervenții chirurgicale, boli acute sau traumatisme.
• Au rol predominant de rehabilitare, nu de rezidență permanentă.
• Sunt acoperite de Medicare, partea A, pentru maximum 100 de zile, dacă sunt îndeplinite criteriile.
• După recuperare, pacientul se întoarce acasă sau tranzitează către alte forme de îngrijire.

În studiul JAMA, exact această categorie este critică: lipsa SNF-urilor duce la blocarea pacienților în spitale.

2. Nursing Home – îngrijire rezidențială pe termen lung

Un nursing home este o unitate rezidențială pentru persoane care nu mai pot trăi independent și au nevoie de ajutor zilnic constant, dar nu neapărat de tratament medical intensiv. Este echivalentul unui azil din sistemul medical românesc.

Caracteristici-cheie:

• Destinat rezidenților pe termen lung, de regulă vârstnici.
• Accent pe îngrijire de bază: alimentație, igienă, mobilitate, supraveghere.
• Asistență medicală limitată comparativ cu SNF.
• Nu este acoperit de Medicare pentru șederea propriu-zisă.
• Poate fi finanțat prin Medicaid sau din surse private.

Este o soluție de „locuire asistată medical”, nu de recuperare.

Referință:

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.