Examenul de Rezidențiat 2026 are loc pe 15 noiembrie. Află ora începerii, calendarul oficial, centrele universitare și regulile concursului.
Strategia de digitalizare în sănătate 2027–2031: dosar electronic, interoperabilitate și mai puțină birocrație pentru medici
Adaugă Medic24 în sursele preferate Google
Ministerul Sănătății propune pentru 2027–2031 dezvoltarea dosarului electronic, interoperabilitatea sistemelor medicale și extinderea telemedicinei.
Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2027–2031, care propune dezvoltarea Dosarului Electronic de Sănătate, interoperabilitatea sistemelor informatice, reducerea raportărilor repetitive și extinderea telemedicinei. Documentul prevede inclusiv reorganizarea coordonării digitalizării la nivel național și adaptarea sistemului medical românesc la cerințele Spațiului european al datelor privind sănătatea.
Proiectul a fost publicat la 13 noiembrie 2026, împreună cu nota de fundamentare și planul de acțiune. Strategia urmărește transformarea modului în care informațiile medicale sunt colectate, accesate și utilizate de profesioniștii din sănătate, astfel încât pacienții să beneficieze de continuitatea îngrijirilor, indiferent de unitatea sanitară în care sunt tratați.
Dosarul Electronic de Sănătate ar urma să devină punctul național de acces la informațiile medicale
Una dintre principalele direcții ale strategiei este dezvoltarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES) ca instrument pentru accesul securizat la informațiile medicale relevante ale pacientului.
Documentul descrie un sistem în care profesioniștii autorizați ar putea consulta informații precum istoricul medical, diagnosticele, tratamentele, alergiile, vaccinările, rezultatele analizelor, investigațiile imagistice și documentele clinice emise de diferite unități sanitare.
Obiectivul este ca informațiile să poată fi utilizate în procesul de îngrijire fără ca pacientul să fie nevoit să transporte documente între cabinete, spitale și laboratoare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că digitalizarea trebuie să permită medicilor să acceseze rapid informațiile necesare luării deciziilor clinice și să reducă timpul consumat pentru completarea repetată a documentelor administrative.
Reducerea raportărilor repetitive și interoperabilitatea sistemelor informatice
Strategia identifică printre problemele actuale fragmentarea sistemelor informatice, lipsa unor standarde comune pentru schimbul de date și raportarea acelorași informații către instituții diferite.
Nota de fundamentare arată că sistemele electronice existente sunt insuficient integrate, inclusiv între asistența medicală primară și cea secundară, între furnizorii publici și privați și între diferitele unități sanitare.
Documentul semnalează și menținerea unor fluxuri administrative paralele, pe hârtie și în format electronic, precum și concentrarea sistemelor informatice asupra raportărilor necesare decontării, în detrimentul funcționalităților destinate direct medicilor și pacienților.
Strategia propune dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile, bazate pe standarde comune, care să permită schimbul securizat de informații între sistemele utilizate de furnizorii de servicii medicale și instituțiile publice.
Pentru cabinetele de medicină de familie, ambulatoriile de specialitate și spitale, realizarea acestor obiective ar putea reduce introducerea repetată a datelor și ar facilita accesul la informațiile generate în alte unități medicale.
Telemedicina și telemonitorizarea, integrate în traseul pacientului
Un alt obiectiv al strategiei îl reprezintă extinderea serviciilor de telemedicină și telemonitorizare, în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale.
Documentul are în vedere dezvoltarea unor servicii precum teleconsultațiile, teleexpertiza între profesioniști, teleasistența, teleradiologia și monitorizarea la distanță a pacienților.
O prioritate este dezvoltarea instrumentelor digitale pentru îngrijirea la domiciliu și îngrijirea de lungă durată a persoanelor cu boli cronice, inclusiv insuficiență cardiacă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică și hipertensiune arterială.
Strategia include și pacienții externați recent, persoanele vârstnice și cele dependente, pentru care monitorizarea la distanță ar putea contribui la continuitatea îngrijirilor.
Extinderea acestor servicii presupune stabilirea condițiilor clinice în care consultațiile la distanță sunt adecvate, a cerințelor de identificare și securitate și a situațiilor în care este necesară evaluarea medicală față în față.
România trebuie să respecte calendarul european pentru schimbul datelor medicale
Strategia este corelată cu Regulamentul (UE) 2025/327 privind Spațiul european al datelor privind sănătatea (European Health Data Space – EHDS), care introduce obligații pentru statele membre în ceea ce privește accesul și schimbul electronic al datelor medicale.
Potrivit documentelor publicate de Ministerul Sănătății, calendarul include mai multe etape:
- 26 martie 2027: desemnarea și notificarea autorităților și organismelor naționale competente pentru sănătatea digitală și accesul la date;
- 26 martie 2028: notificarea setului național de atribute privind asistența medicală, conform cerințelor europene;
- 26 martie 2029: aplicarea primului grup de servicii pentru schimbul transfrontalier de date, inclusiv rezumatul pacientului și prescripțiile electronice;
- 26 martie 2031: extinderea cerințelor la alte categorii de informații, precum rezultatele de laborator, imagistica medicală, documentele de externare și anumite date genomice.
Integrarea cu infrastructura europeană MyHealth@EU ar urma să faciliteze accesul autorizat la informații medicale relevante atunci când un pacient primește îngrijiri într-un alt stat membru.
O Agenție de Digitalizare în Sănătate ar putea fi înființată până la sfârșitul anului 2028
Strategia prevede consolidarea Unității de Digitalizare în Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății și dezvoltarea unui cadru instituțional dedicat coordonării proiectelor de sănătate digitală.
Documentul propune înființarea unei Agenții de Digitalizare în Sănătate (ADS), în subordinea Ministerului Sănătății, până la 31 decembrie 2028, printr-un act normativ distinct.
Noua structură ar urma să contribuie la coordonarea interoperabilității, standardizarea sistemelor informatice, monitorizarea implementării proiectelor și dezvoltarea infrastructurii naționale de date medicale.
Strategia include și constituirea Observatorului Național pentru Date de Sănătate, ca structură în cadrul viitoarei agenții, cu rol în analiza și valorificarea informațiilor pentru sănătatea publică și fundamentarea politicilor sanitare.
Competențele digitale ale personalului medical, o prioritate
Ministerul Sănătății propune dezvoltarea competențelor digitale ale profesioniștilor din sănătate, concomitent cu măsuri pentru creșterea capacității populației de a utiliza serviciile electronice.
Documentul subliniază necesitatea formării personalului medical pentru utilizarea sistemelor informatice, interpretarea informațiilor digitale și adaptarea la noile fluxuri de lucru.
O atenție specială este acordată persoanelor vârstnice, comunităților insuficient deservite și celor cu competențe digitale reduse, pentru a evita apariția unor bariere suplimentare în accesul la servicii medicale.
Implementarea este planificată etapizat, între 2027 și 2031
Strategia stabilește trei intervale de implementare: termen scurt, în 2027; termen mediu, în perioada 2028–2029; și termen lung, în perioada 2030–2031.
Ministerul Sănătății ar urma să coordoneze procesul împreună cu instituțiile competente, inclusiv CNAS, INSP, Autoritatea pentru Digitalizarea României și structurile responsabile de infrastructura informatică și securitatea cibernetică.
Nota de fundamentare atrage atenția și asupra necesității asigurării sustenabilității investițiilor realizate prin PNRR, inclusiv a costurilor de operare, mentenanță, securitate și personal după încheierea finanțărilor.
Proiectul Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2027–2031 se află în transparență decizională.
83% dintre cetățenii UE au acces la dosarul electronic de sănătate
Accesul la dosarul electronic de sănătate continuă să crească în Uniunea Europeană, ajungând la 83% în 2024, însă disparitățile între state și nivelul redus de alfabetizare digitală în sănătate rămân provocări majore pentru sistemele medicale.
Datele provin din raportul Comisiei Europene privind indicatorii eHealth, care arată o creștere constantă față de anii anteriori: 79% în 2023 și 72% în 2022.
Extinderea accesului la dosarul electronic de sănătate crește importanța integrării datelor medicale și a continuității îngrijirii, dar aduce în prim-plan și necesitatea dezvoltării competențelor digitale – atât în rândul pacienților, cât și al profesioniștilor din sănătate.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






