Stomatita candidozică: diagnostic, tratament și noutăți pentru medici

Această afecțiune este frecvent întâlnită în practica medicilor de familie, în special la pacienții cu factori de risc specifici.​

Etiologie și factori de risc

Candida albicans este o ciupercă oportunistă prezentă în mod normal în cavitatea orală. Proliferarea excesivă a acesteia poate fi favorizată de:​

• Igiena orală deficitară: Acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare creează un mediu propice pentru dezvoltarea fungică.​
• Purtarea continuă a protezelor dentare, în special pe timpul nopții, poate favoriza apariția stomatitei candidozice.
• Utilizarea prelungită a antibioticelor sau corticosteroizilor, care poate perturba flora microbiană normală și favoriza creșterea Candida.​
• Afecțiuni sistemice: Diabetul zaharat, infecția cu HIV și alte condiții care compromit sistemul imunitar cresc susceptibilitatea la infecții fungice.​
• Vârstă: Sugarii și vârstnicii prezintă un risc mai mare datorită imunității reduse.​

Manifestări clinice

Pacienții cu stomatită candidozică pot prezenta:​

• Depozite albicioase, cremoase pe limbă, interiorul obrajilor, palat sau gingii. Acestea pot fi îndepărtate, lăsând o suprafață eritematoasă care poate sângera ușor.​
• Senzație de arsură sau durere la nivelul mucoasei bucale, care poate interfera cu alimentația și vorbirea.​
• Fisuri la colțurile gurii (cheilita angulară), în special la purtătorii de proteze dentare.​
• Gust neplăcut sau diminuarea percepției gustative.

Diagnostic

Diagnosticul este în principal clinic, bazat pe aspectul caracteristic al leziunilor. Pentru confirmare, se pot efectua:​

• Examen microscopic al frotiurilor prelevate din leziuni, evidențiind hife sau blastospori.​
• Culturi micologice pentru identificarea speciilor de Candida.​
• Teste serologice în cazurile recurente sau rezistente la tratament, pentru a exclude condiții imunodepresive subiacente.

​

Tratament

Managementul stomatitei candidozice include:​

Măsuri locale:

Îmbunătățirea igienei orale, inclusiv curățarea atentă a protezelor dentare și evitarea purtării acestora pe timpul nopții.​

Clătiri bucale cu soluții antiseptice sau bicarbonat de sodiu pentru a reduce încărcătura fungică.​

Terapie antifungică topică:

Nistatină suspensie orală: 4-6 ml de patru ori pe zi, menținută în cavitatea bucală câteva minute înainte de înghițire.​

Clotrimazol comprimate de supt: 10 mg de cinci ori pe zi, timp de 14 zile.​

Terapie antifungică sistemică (în cazurile severe sau refractare):​

Fluconazol 100-200 mg pe zi, timp de 7-14 zile.​

Este esențială abordarea factorilor predispozanți, precum controlul glicemiei la diabetici sau revizuirea medicației care poate influența flora orală.​

Prevenție

Pentru a preveni apariția stomatitei candidozice, se recomandă:​

• Menținerea unei igiene orale riguroase, inclusiv periajul dentar de două ori pe zi și utilizarea aței dentare.​
• Curățarea și dezinfectarea zilnică a protezelor dentare, evitând purtarea acestora în timpul somnului.​
• Limitarea utilizării nejustificate a antibioticelor și corticosteroizilor.
• Gestionarea adecvată a afecțiunilor sistemice, precum diabetul zaharat.​
• Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, factori care pot perturba echilibrul microbian oral.

Studii recente

• Stomatita proteică este multifactorială, dar infecția cu Candida albicans este componenta esențială. Alți factori includ igiena precară a protezei, imunitatea slăbită și traumatismele locale (Webb et al., 1998).
• Candida albicans este prezentă atât pe mucoasa palatină, cât și pe suprafața internă a protezei, dar nu a fost detectată în sângele pacienților cu stomatită, sugerând o infecție locală, nu sistemică (Oliveira et al., 2010).
• Terapia locală combinată este mai eficientă decât monoterapia antifungică în tratarea stomatitei candidotice cronice. O schemă de tratament rotativă cu antifungice a dus la o normalizare completă a mucoasei orale în peste 75% din cazuri (Nikolishyna et al., 2020).
• Formarea biofilmului Candida pe suprafața protezei este un mecanism central al infecției, iar igiena orală strictă este esențială pentru prevenție și tratament (Vasconcellos et al., 2014).
• Au fost identificate 7 specii de Candida în stomatita proteică, cel mai frecvent fiind C. albicans. Factorii predispozanți includ diabetul, chimioterapia și utilizarea antibioticelor (Dorko et al., 2008).
• Pacienții cu imunitate compromisă au o incidență crescută a stomatitei candidozice, dar și indivizii imunocompetenți pot fi afectați, mai ales în cazul unei igiene deficitare sau proteze vechi (Elvire et al., 2017).
• Studiile indică faptul că biofilmurile Candida rezistă antifungicelor convenționale, în special în stadiile avansate ale infecției. Astfel, sunt necesare noi tratamente mai eficiente (Sousa et al., 2020).
• La pacienții cu diabet neregulat, stomatita candidozică este mai severă, necesitând o abordare terapeutică multidisciplinară și monitorizare constantă (Tsitou et al., 2024).
• Răspunsul imun slăbit al gazdei, în special la persoanele vârstnice, contribuie la persistența infecției. Monocitele acestora produc mai puține citokine proinflamatorii, favorizând colonizarea Candida (Pinke et al., 2016).
• Stomatita proteică are o prevalență globală între 20-67%, fiind mai comună la purtătorii de proteze continue și cu igienă orală deficitară. Saliva joacă și ea un rol important în patogeneză (Peric et al., 2024).

Bibliografie:

Webb, B. C., Thomas, C. J., Willcox, M., Harty, D., & Knox, K. (1998). Candida-associated denture stomatitis. Aetiology and management. Australian Dental Journal, 43(3), 160–166.

Oliveira, C. E. de, Gasparoto, T. H., Dionísio, T. J., Porto, V. C., Vieira, N. A., Santos, C., & Lara, V. (2010). Candida albicans and denture stomatitis. The International Journal of Prosthodontics, 23(2), 158–159.

Nikolishyna, E., Marchenko, A., Ilenko, N., & Lytovchenko, І. (2020). Local Treatment of Chronic Candidiasis Stomatitis. Ukraïnsʹkij žurnal medicini, bìologìï ta sportu.

Vasconcellos, A. A. D., Chagas, R. B., & Gonçalves, L. (2014). Candida-Associated Denture Stomatitis: Clinical Relevant Aspects.

Dorko, E., Jenca, A., Pilipčinec, E., Danko, J., Švický, E., & Tkáčiková, L. (2008). Candida-associated denture stomatitis. Folia Microbiologica, 46, 443–446.

Elvire, N. A. M., Charles, B., & Andreas, C. (2017). Pseudomembranous Erythematous Candida Stomatitis in an Immunocompetent Male. International Journal of Dental Sciences and Research, 5(3), 78–82.

Sousa, L. V. N. F. de et al. (2020). Candida Albicans Involvement in Denture-Related Stomatitis. Experimental Results, 1.

Tsitou, V.-M., Rallis, D., Tsekova, M., & Yanev, N. (2024). Denture Stomatitis Complicated by Diabetes and Oral Candidiasis. Journal of IMAB.

Pinke, K. H., Freitas, P., Viera, N. A., Honório, H., Porto, V. C., & Lara, V. (2016). Decreased production of proinflammatory cytokines. Cytokine, 77, 145–151.

Peric, M., Miličić, B., Pficer, J. K., Živković, R., & Arsić Arsenijević, V. (2024). A Systematic Review of Denture Stomatitis. Journal of Fungi, 10.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.