Statistici privind hepatita C în România

Un număr de 490 de persoane din cele peste 31.000 testate în cadrul campaniei "HepC ALERT" au fost detectate cu infecţie cu virus hepatic C, conform rezultatelor prezentate de organizatorii campaniei.

Prevalenţa globală a infecţiei cu virus hepatic C în lotul testat a fost de 1,39% (490 pacienţi cu infecţie necunoscută, detectaţi pozitivi), cu variaţii geografice pe centre (centrele iniţiale): 1,26% – Bucureşti, 1,36% – Iaşi, 1,59% – Timişoara şi 2,11% – Cluj.

Totodată, prevalenţa a fost semnificativ mai mare la pacienţii din mediul rural (2,32% versus 1,15%) şi sexul feminin (1,47 versus 1,27).

Prevalenţa cea mai mare a pacienţilor pozitivi a fost observată în judeţele Maramureş (6,61%), Tulcea (4,76%), Arad (4,62%), Dâmboviţa (3,58%), Călăraşi (2,72%), Bacău (2,71%), Vrancea (2,68%), Vaslui (2,6%), Mehedinţi (2,59%), Neamţ (2,42%), Botoşani (2,41%), Giurgiu (2,32%), Constanţa (2,22%), Suceava (2,1%).

Prezenţa factorilor de risc reprezintă principalul determinant al prevalenţei: prezenţa persoanelor cu hepatita B,C, D în familie, profesia – lucrători în sănătate sau servicii publice cu risc de expunere, transfuzii de sânge sau produse de sânge înainte de 1992, avorturi înainte de 1990, multiple intervenţii chirurgicale, stomatologice şi spitalizări, hemodializa, injectarea intravenoasă de droguri, tatuaje/piercing, nerespectarea măsurilor elementare de igienă.

Programul „HepC ALERT” a avut ca obiective „microeliminarea” hepatitei C la nivel instituţional, în rândul pacienţilor cu risc crescut, care se adresează unităţilor medicale din România printr-un program articulat informare – testare – tratament, prevenirea progresiei bolii hepatice avansate cauzate de VHC – ciroza şi cancer hepatic şi a impactului economic al acestor complicaţii asupra sistemului de sănătate, prevenirea transmiterii infecţiei în rândul populaţiei sănătoase, actualizarea datelor epidemiologice privind prevalenţa hepatitei C în România.

Campania s-a desfăşurat în peste 20 de instituţii medicale din România în perioada 5 martie 2019 – 5 martie 2020.

Una dintre unităţile medicale în care s-a desfăşurat campania a fost Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.

În total, la nivelul Spitalului Militar Central s-au efectuat peste 1.500 de teste rapide cu diagnosticarea a 15 pacienţi de „novo” cu infecţie VHC, la care ulterior s-au făcut teste suplimentare de confirmare/viremie.

Hepatita C în România

România are cea mai mare prevalenţă a infecţiei VHC din Europa (2,5%), cu peste 550.000 de persoane viremice. Infecţia cu VHC se asociază cu o remarcabilă morbi-mortalitate de cauză hepatică (VHC determină 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume) şi extrahepatică (afecţiuni metabolice, vasculita crioglobulinemică, limfom etc.). Aproximativ 350.000-500.000 de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an în urma consecinţelor tardive ale infecţiei cu VHC, iar impactul economic (costuri directe şi indirecte, individuale şi sociale) şi riscul de diseminare al infecţiei cresc suplimentar povara bolii la nivelul comunităţii.

Cu toate acestea, progresele remarcabile în tratamentul hepatitei C din ultimii ani au condus la o eficacitate de 95-100% în eradicarea infecţiei, deschizând drumul unei strategii globale de eliminare a infecţiei cu VHC. Prin acţiuni integrate de conştientizare, testare şi acces la terapie, OMS defineşte obiectivele specifice ale acestei strategii: reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică.

La nivel mondial, doar 5% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate şi 1% dintre ele primesc tratamentul adecvat. În România, rata de diagnostic este de 10-20%.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.

 

Opinia ta contează!

Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.

separator