Medicii de familie au discutat cu CNAS modificări ale Contractului-cadru: prevenție, teleconsultații, plata serviciilor, înlocuiri și FRAX.
Statinele și boala hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD): beneficii, mecanisme și provocări clinice
Adaugă Medic24 în sursele preferate Google
Studiu 2025: Statinele pot reduce inflamația, enzimele hepatice și progresia MASLD, având potențial rol în viitoarele ghiduri de tratament.
Boala hepatică asociată disfuncției metabolice (Metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease – MASLD) este noua denumire adoptată pentru afecțiunea cunoscută anterior sub numele de boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD). Aceasta descrie acumularea de grăsime la nivel hepatic în contextul tulburărilor metabolice, cum sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și dislipidemia.
MASLD și dislipidemia sunt strâns legate, împărtășind mecanisme fiziopatologice comune. În acest context, statinele – medicamente utilizate pe scară largă pentru reducerea colesterolului – atrag un interes crescând pentru efectele lor potențial benefice asupra ficatului, dincolo de rolul hipolipemiant.
Efecte benefice dincolo de scăderea colesterolului
Revizuirea publicată de Prasoppokakorn (2025) sintetizează dovezile actuale privind utilizarea statinelor în MASLD și mecanismele prin care acestea pot influența evoluția bolii.
Pe lângă efectul principal de reducere a LDL-colesterolului, statinele prezintă:
- Efecte antiinflamatorii – reduc inflamația hepatică și sistemică.
- Efecte antioxidante – limitează stresul oxidativ, implicat în progresia bolii.
- Efecte antifibrotice – inhibă procesele de fibroză hepatică.
- Efecte imunomodulatoare – modulează răspunsul imun la nivel hepatic.
Dovezi clinice
Conform analizei, studiile arată că statinele:
- pot reduce incidența MASLD în populațiile cu risc crescut;
- pot încetini progresia MASH (steatohepatita asociată disfuncției metabolice);
- contribuie la scăderea nivelurilor enzimelor hepatice;
- pot fi asociate cu reducerea mortalității de cauză oncologică.
Cu toate acestea, există o reticență din partea unor clinicieni de a prescrie statine pacienților cu MASH din cauza valorilor crescute ale enzimelor hepatice la baseline. Autorii subliniază importanța diferențierii între hepatotoxicitate reală și creșterea tranzitorie a transaminazelor după inițierea terapiei.
Limite și direcții de cercetare
Datele privind siguranța și eficacitatea pe termen lung a statinelor în formele severe de MASLD – inclusiv la pacienți cu fibroză avansată sau ciroză decompensată – rămân limitate.
Sunt necesare studii suplimentare pentru:
- clarificarea efectelor asupra mecanismelor celulare (autofagie, activitatea celulelor stelate hepatice);
- stabilirea dozelor optime și a strategiilor pentru pacienții cu intoleranță la statine;
- realizarea de trialuri randomizate de amploare care să fundamenteze includerea statinelor în ghidurile de tratament pentru MASLD.
Management integrat
Autorii studiului citat reamintesc că modificările stilului de viață – dietă echilibrată, activitate fizică regulată și controlul greutății – rămân fundamentale în tratamentul MASLD, iar statinele ar putea completa acest management, mai ales la pacienții cu dislipidemie și risc cardiovascular.
Referințe:
Prasoppokakorn, T. (2025). Applicability of Statins in Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease (MASLD). Livers, 5(1), 4. https://doi.org/10.3390/livers5010004
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






