Spitalele ar putea fi obligate să aloce minimum 1% din buget pentru prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale

Spitalele publice și private cu paturi ar urma să aloce minimum 1% din buget pentru depistarea și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, să raporteze electronic toate suspiciunile și să publice pe propriile site-uri date despre infecții și consumul de antibiotice. Măsurile sunt incluse într-un proiect de ordin publicat în dezbatere de Ministerul Sănătății și nu sunt încă în vigoare.

Proiectul introduce un cadru amplu pentru organizarea, supravegherea, raportarea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale — IAAM — în unitățile sanitare publice și private cu paturi.

Documentul detaliază responsabilitățile conducerii spitalului, ale medicilor, asistenților medicali, epidemiologilor, microbiologilor, farmaciștilor și personalului auxiliar. Activitățile de prevenire și limitare a infecțiilor ar urma să fie incluse în fișa postului fiecărui salariat.

Minimum 1% din bugetul spitalului pentru prevenirea IAAM

Una dintre cele mai concrete prevederi ale proiectului este obligația unităților sanitare de a aloca minimum 1% din bugetul de venituri și cheltuieli, indiferent de sursa de finanțare, pentru depistarea și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.

Fiecare spital va trebui să elaboreze anual un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM, precum și un plan privind utilizarea judicioasă a antibioticelor.

Comitetul director va aproba, între altele, planuri anuale privind dezinfecția și sterilizarea, igiena mâinilor, calitatea apei, gestionarea deșeurilor medicale și administrarea antibioticelor.

În fiecare unitate va funcționa și un Comitet de prevenire a IAAM, format din reprezentanții structurii specializate, directorul medical, directorul de îngrijiri, farmacistul clinician, microbiologul sau medicul de laborator și șefii de secție. Comitetul va trebui să se întrunească cel puțin trimestrial.

Screening pentru pacienții cu risc și laboratoare disponibile în regim de gardă

Proiectul prevede efectuarea screeningului pentru identificarea colonizării cu microorganisme multirezistente la pacienții cu risc crescut.

În această categorie sunt incluși pacienții transferați din alte spitale, cei spitalizați recent, persoanele care au primit antibiotice și pacienții programați pentru intervenții chirurgicale elective.

Testarea ar urma să fie realizată și pe parcursul internării, de regulă la șapte zile de la internare sau la transferul într-o altă secție. În ATI și în alte secții cu risc, screeningul pentru microorganisme multirezistente va avea un rol central.

Spitalele vor trebui să asigure continuitatea activității laboratorului de microbiologie, inclusiv în regim de gardă, atât pentru diagnosticarea infecțiilor, cât și pentru identificarea colonizărilor cu microorganisme multirezistente.

Unitățile sanitare vor avea, de asemenea, obligația să asigure spații pentru izolarea sau gruparea pacienților infectați ori colonizați cu același microorganism cu risc epidemiologic.

Registru electronic în fiecare secție

La nivelul fiecărei secții va fi înființat un registru electronic unic de monitorizare a IAAM. Acesta va cuprinde nu numai cazurile confirmate, ci toate suspiciunile identificate prin supraveghere activă, pasivă, screening sau studii de prevalență.

Secțiile vor transmite datele săptămânal către serviciul sau compartimentul responsabil cu prevenirea infecțiilor, iar registrul unității va fi transmis săptămânal către direcția de sănătate publică.

Medicul epidemiolog va confirma, infirma și clasifica situațiile înregistrate pe baza definițiilor de caz. Proiectul urmărește astfel identificarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate sau neraportate și reducerea subraportării IAAM.

Toate cazurile confirmate vor fi menționate în actele medicale și declarate prin fișa dedicată, completată de medicul curant.

Minimum trei cazuri cu aceeași etiologie trebuie raportate imediat

Unitățile sanitare vor avea obligația să raporteze imediat apariția unui cumul de minimum trei cazuri de IAAM cu aceeași etiologie, într-un interval de timp și într-un spațiu determinate.

Focarele raportate de spitale sau identificate de autorități vor trebui comunicate de direcțiile de sănătate publică către Institutul Național de Sănătate Publică în maximum 24 de ore.

Responsabilitatea intervenției în focar rămâne la nivelul unității sanitare, care va putea solicita sprijinul DSP și al INSP pentru investigația epidemiologică și limitarea transmiterii.

Spitalele vor publica date despre infecții și consumul de antibiotice

Managerii vor avea obligația să publice pe site-ul spitalului informații statistice privind infecțiile asociate asistenței medicale.

Datele publicate vor include rata trimestrială și anuală de incidență, prevalența identificată prin studiul anual, distribuția infecțiilor pe secții, tipuri de infecții și proceduri chirurgicale.

Spitalele vor publica și consumul de antibiotice, defalcat pe categorii, potrivit clasificării AWaRe a Organizației Mondiale a Sănătății.

Farmaciștii vor trebui să organizeze baze de date privind consumul de antibiotice pe clase, secții și medici curanți, iar medicii vor trebui să justifice indicația tratamentului și să reevalueze antibioterapia după 48–72 de ore.

Normativ nou pentru serviciile de prevenire a infecțiilor

Proiectul stabilește și reguli detaliate pentru organizarea serviciilor și compartimentelor de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale — SPIAAM și CPIAAM.

Fiecare structură va trebui să includă cel puțin un medic epidemiolog, subordonat direct managerului. Serviciile SPIAAM vor fi constituite cu minimum cinci norme, iar compartimentele CPIAAM cu minimum trei norme.

Pentru spitalele clinice de urgență, spitalele județene și cele din categoriile superioare, proiectul propune:

• un medic epidemiolog la 150 de paturi;
• un medic de boli infecțioase la 200 de paturi;
• un medic microbiolog la 400 de paturi;
• un medic igienist la 200 de paturi;
• un asistent medical de igienă sau cu pregătire specifică la 150 de paturi.

În unitățile cu mai puțin de 50 de paturi va putea fi desemnată o persoană din personalul propriu sau va putea fi contractat personal specializat, cu prezență fizică în unitate.

Reguli detaliate pentru expunerea personalului la produse biologice

Ordinul propus reglementează și traseul personalului medical expus accidental la sânge sau alte produse biologice, prin înțepare, tăiere, contact cu mucoasele, pielea lezată ori prin alte mecanisme profesionale.

Unitățile vor trebui să asigure evaluarea rapidă a riscului, testarea persoanei expuse și a pacientului-sursă, accesul la profilaxie post-expunere, vaccinarea împotriva hepatitei B și monitorizarea ulterioară.

Accidentele vor fi înregistrate în registre dedicate, iar personalul va beneficia de proceduri unitare și instruiri periodice. Laboratorul va trebui să comunice rezultatele testelor serologice în cel mult 24 de ore de la recoltare.

Proiectul ar înlocui normele adoptate în 2016

Dacă va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial, noul ordin va abroga Ordinul ministrului Sănătății nr. 1.101/2016, care reglementează în prezent supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministerul Sănătății arată în referatul de aprobare că IAAM reprezintă una dintre principalele amenințări pentru siguranța pacienților din unitățile sanitare publice și private cu paturi.

Proiectul se află în transparență decizională.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.