Șase din zece medici rezidenți consideră că au nevoie de cursuri de comunicare cu pacienții. Studiu național al CMR

Aproximativ 60% dintre medicii rezidenți care au participat la un studiu național realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) declară că au nevoie de pregătire suplimentară pentru comunicarea cu pacienții și aparținătorii. Nevoia de formare este mai pronunțată în specialități precum pediatria, oncologia, psihiatria, medicina de familie și anestezia și terapia intensivă (ATI), dar și în rândul medicilor aflați în ultimii ani de rezidențiat.

Rezultatele fac parte dintr-o cercetare sociologică desfășurată de CMR în 2026, care a analizat modul în care medicii rezidenți își evaluează competențele de comunicare, dificultățile întâlnite în relația cu pacienții și nevoile de pregătire profesională în acest domeniu.

Potrivit comunicatului Colegiului Medicilor din România, aproximativ 60% dintre respondenți apreciază că au o nevoie ridicată sau foarte ridicată de cursuri specializate de comunicare. În schimb, 16% consideră că au o nevoie scăzută de formare, iar 22% au exprimat o poziție neutră.

Nevoia de formare în comunicare crește odată cu experiența clinică

Unul dintre rezultatele studiului este că medicii rezidenți aflați în etapele avansate ale pregătirii profesionale raportează o nevoie mai mare de dezvoltare a abilităților de comunicare.

Astfel, proporția celor care declară o nevoie ridicată de formare crește de la 61,5% în primii doi ani de rezidențiat la 64,8% în anii 5–6.

Potrivit CMR, această diferență poate fi explicată prin contactul tot mai frecvent cu situații clinice complexe, în care medicii trebuie să comunice diagnostice dificile, să explice opțiunile terapeutice sau să gestioneze reacțiile emoționale ale pacienților și familiilor acestora.

Pediatria, oncologia, psihiatria, medicina de familie și ATI, printre specialitățile cu cele mai mari nevoi

Studiul identifică diferențe între specialitățile medicale în privința nevoii percepute de pregătire în comunicare.

În pediatrie, oncologie, psihiatrie, medicina de familie și ATI, proporția respondenților care declară o nevoie ridicată de formare depășește, potrivit CMR, praguri de 65–70%.

Aceste specialități implică frecvent situații în care comunicarea depășește simpla transmitere a informațiilor medicale, fiind necesare explicarea unor decizii terapeutice complexe, gestionarea incertitudinii și colaborarea cu aparținătorii.

Conform comunicatului, nevoia de pregătire suplimentară este exprimată în majoritatea centrelor de pregătire din țară, sugerând că nu este vorba despre o problemă specifică unei anumite regiuni sau instituții.

63% dintre rezidenți își evaluează pozitiv abilitățile de comunicare

Deși majoritatea participanților solicită pregătire suplimentară, studiul arată că medicii rezidenți au, în general, o percepție pozitivă asupra propriilor competențe de comunicare.

Aproximativ 63% dintre respondenți consideră că abilitățile lor sunt eficiente în mare sau foarte mare măsură. Totuși, numai 13,1% apreciază că le stăpânesc în foarte mare măsură, în timp ce 49,7% aleg varianta „în mare măsură”.

Alți 30,4% dintre participanți au oferit un răspuns neutru privind eficiența propriilor abilități de comunicare.

Rezultatele sugerează că încrederea în competențele deja dobândite nu exclude dorința de perfecționare profesională. Totodată, fiind vorba despre autoevaluări, răspunsurile nu reprezintă o măsurare obiectivă a performanței medicilor în comunicarea cu pacienții.

Femeile medic rezident raportează mai frecvent nevoia de cursuri de comunicare

Analiza evidențiază și diferențe între răspunsurile femeilor și bărbaților.

O nevoie ridicată sau foarte ridicată de pregătire este raportată de 64,2% dintre respondente, comparativ cu 52% dintre respondenții bărbați.

De asemenea, 32,8% dintre femei declară o nevoie foarte ridicată de formare, față de 25,2% dintre bărbați.

În schimb, 26,2% dintre bărbați apreciază că au o nevoie scăzută de pregătire în comunicare, comparativ cu 12,7% dintre femei.

Aceste diferențe reflectă percepțiile declarate ale participanților și nu permit concluzii privind nivelul efectiv al competențelor de comunicare în funcție de sex.

CMR solicită introducerea unor module aplicate de comunicare în pregătirea rezidenților

Pe baza rezultatelor studiului, Colegiul Medicilor din România consideră necesară consolidarea pregătirii în comunicare prin introducerea unor module practice, adaptate situațiilor întâlnite în activitatea clinică.

Organizația profesională propune ca aceste cursuri să fie însoțite de metode obiective de evaluare și mecanisme periodice de feedback, astfel încât medicii să își poată identifica atât competențele deja dezvoltate, cât și aspectele care necesită îmbunătățiri.

„Integrarea unor cursuri de comunicare în pregătirea medicilor rezidenți, într-un format inovativ, alături de metode obiective de evaluare și mecanisme de feedback periodic” poate contribui la creșterea calității actului medical, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.

Potrivit președintei CMR, dezvoltarea acestor competențe poate contribui și la prevenirea situațiilor conflictuale și la consolidarea relației de încredere dintre medici, pacienți și aparținători.

Necesitatea unei pregătiri mai consistente în comunicarea medicală a fost abordată de CMR și în luna iulie 2026, cu ocazia lansării ghidului „Strategii de comunicare pentru medici: Cum să transmiți vești proaste?”. La acel moment, Cătălina Poiană a susținut că formarea în comunicare ar trebui să înceapă încă din timpul studiilor universitare, nu doar în perioada rezidențiatului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.