Reguli stricte la televizor, haos pe internet: Publicitatea medicală în era deepfake

Adoptarea noului cod CNA care reglementează inclusiv comunicarea în domeniul sănătății este o inițiativă binevenită, dar parțială. Cât timp internetul rămâne un spațiu fără reguli, pericolul real pentru sănătatea publică nu este reclamele de la televizor, ci minciunile virale de pe rețelele sociale.

Potrivit comunicatului CNA, este interziză „publicitatea înșelătoare pentru suplimente și dispozitive medicale – în special cele promovate de farmacii”.

Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale a salutat recent actualizarea Codului de reglementare a conținutului audiovizual, considerând-o un pas esențial pentru responsabilizarea mesajelor din domeniul sănătății.

Noile reglementări CNA 2025 interzic folosirea personalităților publice și a profesioniștilor din sănătate în publicitatea pentru suplimente alimentare sau dispozitive medicale, elimină „vindecările miraculoase” și impun avertismente clare pentru consumatori.

Este, fără îndoială, un progres important în ceea ce privește protejarea telespectatorilor și delimitarea clară dintre conținutul editorial și cel publicitar.

Însă această reglementare vine într-un moment în care televiziunea nu mai este principalul canal de formare a opiniei publice în sănătate. Platformele digitale – în special rețelele sociale și site-urile obscure – au devenit scena principală a manipulării, unde niciun cod CNA nu ajunge și unde „vindecările miraculoase” nu doar că nu dispar, ci proliferează agresiv, cu ajutorul tehnologiilor de tip deepfake.

O dovadă recentă o oferă chiar medicul Tudor Ciuhodaru, care a atras atenția asupra unui clip video fals, în care imaginea sa a fost generată artificial pentru a promova un „tratament-minune” împotriva unor afecțiuni cronice. În acest video, identitatea sa este deturnată într-un discurs pseudo-științific care promovează ideea că „pastilele și operațiile nu vindecă, ci doar maschează simptomele”.

Aceste mesaje nu doar induc în eroare, ci alimentează o ideologie periculoasă: neîncrederea în medicina bazată pe dovezi, disprețul față de antibiotice, refuzul intervențiilor salvatoare.

Algoritmii favorizează senzaționalul, iar reglementările nu pot ține pasul cu tehnologia. Răul făcut de un asemenea clip poate deveni ireversibil.

Așadar, ne aflăm într-o contradicție flagrantă: reglementăm publicitatea pe canalele tradiționale, dar lăsăm online-ul în voia impulsului comercial și a imposturii tehnologice. În aceste condiții, nu putem vorbi despre protecția reală a cetățeanului. Nu putem lupta cu înșelătoria modernă folosind arme de epocă.

Ce e de făcut? Avem nevoie de un cadru legislativ coerent, care să includă și mediul digital, nu doar audiovizualul clasic. Avem nevoie de colaborare reală între autorități, platforme tehnologice și societatea civilă. Iar profesioniștii din sănătate trebuie să devină parte activă în acest proces, apărându-și nu doar imaginea, ci și încrederea pacientului în știință.

Pentru că nu e suficient ca noi să ne dăm seama că un clip e fals. Nu e vorba despre cei care cunosc vocea unui medic sau pot detecta un trucaj. E vorba despre ceilalți – mulți, vulnerabili, de bună credință – care nu au instrumentele să distingă adevărul de înșelătorie. Dacă nu gândim reglementările și acțiunile publice pentru ei, atunci lăsăm educația medicală în grija algoritmilor și a farsorilor cu softuri din ce în ce mai sofisticate.

Regulile sunt un început. Dar fără extindere în mediul digital și o reacție coordonată împotriva abuzurilor de tehnologie, nu vom proteja decât o aparență. Iar sănătatea reală nu se apără cu iluzii.

Unii cititori ar putea reacționa spunând: „Da, dar eu îmi dau seama că e fals clipul, îl cunosc pe doctorul Ciuhodaru, știu cum vorbește.” Este o reacție firească din partea celor familiarizați cu domeniul medical sau cu figura publică în cauză. Dar această luciditate individuală nu este suficientă. După cum a subliniat chiar medicul Ciuhodaru, într-un comentariu adresat unui utilizator care i-a spus „E fals. Nu e vocea dumneavoastră!”, răspunsul său a fost sec și elocvent: „Clar! Dar sunt mulți pacienți care au fost deja fraieriți.” Tocmai acești „mulți” sunt miza reală. Nu vorbim despre cei care recunosc un deepfake, ci despre cei vulnerabili, care nu știu să distingă o față generată artificial de o autoritate autentică și care, seduși de mirajul unei soluții fără efort, devin victimele perfecte ale înșelătoriei.

Medicul Tudor Ciuhodaru transmite un avertisment ferm:

NU cumpărați astfel de medicamente! Atenție, sunt falsuri!
Vă pot pune viața în pericol: NU fac reclamă la nimic!

• 1. Dați share pentru a-i avertiza și pe alții.
• 2. NU e singurul fals și nu e prima dată. Circulă în mediul virtual tot felul de reclame la „medicamente” care îmi sunt atribuite.
• 3. Atenție! Atenție! Atenție! NU promovez așa ceva.
• 4. În ciuda plângerilor penale pe care le-am făcut, nimeni nu reacționează.
• 5. NU cumpărați niciun medicament fără să întrebați direct un medic!

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.