Plan național pentru retenția medicilor în teritoriu – cum se schimbă paradigmele de recrutare în sănătate

Pe fondul dezechilibrelor persistente în distribuția geografică a personalului medical, Ministerul Sănătății lansează prin Planul Național de Redresare și Reziliență un set de măsuri strategice ce vizează una dintre cele mai presante probleme ale sistemului de sănătate din România: lipsa de personal calificat în spitalele din afara marilor centre universitare.

„Ghidul de acțiuni locale: Soluții pentru resursa umană în sănătate”, prezentat oficial pe 13 mai cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, propune o schimbare de paradigmă în politicile de recrutare, punând accent pe parteneriate locale, colaborări universitare și planificare pe termen mediu.

8 soluții pentru o recrutare „cu cap”

Măsurile identificate vizează întregul ecosistem local: spitale, universități, autorități locale și cadre medicale tinere. Printre cele mai importante direcții se remarcă:

• Rezidențiat în spitale locale – Sprijinirea spitalelor aflate sub autorități locale să devină centre de formare pentru rezidenți. Această abordare creează premisele unui angajament natural la finalul rezidențiatului.
• Extensii universitare locale – Colaborarea cu universități de medicină care deschid filiale în orașe precum Bistrița sau Ploiești devine un instrument important pentru retenția profesională.
• Recrutare activă și direcționată – Managerii de spitale participă la conferințe, promovează posturile pe rețele sociale și contactează direct universitățile.
• Echipă multidisciplinară ca magnet profesional – Concursuri coordonate pentru specialități complementare atrag medici interesați de munca în echipă.
• Burse și mentorat pentru tineri din rural – Sprijinirea tinerilor din zone defavorizate pentru a urma o carieră medicală și a reveni în comunitate.
• Planificare anticipată a posturilor – Evidențierea posturilor ce vor deveni vacante și pregătirea ocupării lor prin concursuri sau rezidențiat pe post.
• Alinierea la standarde universitare – Menținerea legăturii cu centrele universitare după recrutarea tinerilor medici.
• Concurs pe post în ultimii ani de rezidențiat – Încurajarea stabilirii carierei înainte de finalizarea rezidențiatului, mai ales în specialitățile deficitare.

Modele locale care funcționează

Ghidul prezintă și câteva exemple de bune practici deja implementate:

• Spitalul Județean Bistrița promovează activ posturile vacante prin social media și contacte directe cu universitățile.
• Spitalul Orășenesc Buhuși derulează rezidențiat în specialități cheie, devenind un model pentru spitalele non-universitare.
• Spitalul din Satu Mare colaborează cu UMF Timișoara pentru ocuparea posturilor ATI și menține o relație profesională activă cu centrul universitar.

Ce înseamnă, concret, noua abordare propusă prin ghidul MS

Măsurile descrise în document reflectă, în fapt, o abordare integrată și adaptată la realitățile locale. Se renunță la ideea că mobilitatea profesională a tinerilor medici este „naturală” și inevitabilă și se pune accent pe construirea unui traseu profesional coerent la nivelul comunității.

Este, poate, pentru prima dată când Ministerul Sănătății oferă un cadru coerent și replicabil pentru o politică reală de retenție în sănătate – una care nu se bazează doar pe stimulente financiare, ci pe context profesional, sprijin instituțional și continuitate în formare.

Rămâne de văzut câte comunități vor avea capacitatea și voința de a adopta aceste recomandări într-un mod activ, strategic și consecvent.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.