Pericolul din pastila preventivă: de ce nu trebuie să iei aspirină zilnic dacă nu ai boli cardiace

Tot mai mulți români sănătoși iau zilnic aspirină, fără recomandare medicală, crezând că se protejează astfel de infarct sau accident vascular cerebral. În realitate, acest obicei poate fi periculos și contravine ghidurilor internaționale.

Un mit periculos, întreținut de reclame și forumuri

„Ia o aspirină pe zi, ca să nu faci infarct” – această convingere a devenit tot mai frecventă în rândul publicului larg, fiind susținută adesea de reclame TV, sfaturi informale sau informații înșelătoare din mediul online. Rezultatul? Oameni fără afecțiuni cardiace ajung la medic cu hemoragii digestive sau chiar cerebrale, cauzate de administrarea îndelungată a acidului acetilsalicilic (aspirină) în doze mici.

Medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu a tras recent un semnal de alarmă într-o postare publică: „Încă există mitul potrivit căruia este bine să iei o doză mică de aspirină pentru că ‘să nu fac un infarct sau un accident vascular cerebral’. Acest mit există inclusiv în rândul unui grup important de medici care prescriu aspirină ca prevenție.”

Aspirina nu este un supliment. E un medicament cu riscuri

Aspirina are un rol dovedit, dar strict delimitat, în prevenția bolilor cardiovasculare. Administrația zilnică de aspirină este recomandată doar în anumite cazuri, și numai la indicația medicului, într-un echilibru atent între beneficiile antitrombotice și riscul de sângerare.

Recomandări actuale privind administrarea aspirinei:

• Prevenție secundară: aspirina este indicată persoanelor care au suferit deja un infarct, un accident vascular cerebral, au cardiopatie ischemică, stenturi sau arteriopatie periferică.
• Prevenție primară: poate fi luată în considerare doar în cazuri bine selectate – persoane între 40–59 de ani, cu risc cardiovascular calculat >10% și fără risc crescut de sângerare, întotdeauna după discuția cu medicul.

La ce riscuri te expui dacă iei aspirină fără indicație?

• Hemoragii gastrointestinale: aspirina afectează mucoasa gastrică, mai ales la administrare zilnică.
• Hemoragii cerebrale: mai frecvente la vârstnici (peste 70 de ani), în special dacă există și alte tratamente cronice.
• Interacțiuni medicamentoase: aspirina se poate suprapune cu alte tratamente, crescând riscul de complicații.

Pentru medicii de familie:

Mulți pacienți continuă să solicite aspirină „pentru prevenție”, influențați de surse nesigure. Este important ca medicii de familie să evalueze obiectiv riscul cardiovascular și să explice clar riscurile unei automedicații prelungite. Potrivit Mayo Clinic, ghidurile actuale nu recomandă aspirina ca prevenție de rutină pentru adulții sănătoși, chiar dacă au peste 50 de ani.

Stilul de viață rămâne cea mai eficientă și sigură prevenție: renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale, dietă mediteraneană, mișcare regulată, gestionarea greutății și a diabetului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.