Patronatul Medicilor Stomatologi din România solicită reformarea rezidențiatului în medicina dentară: peste 140 milioane lei anual pentru un model nealiniat european

Patronatul Medicilor Stomatologi cere reforma rezidențiatului dentar: 140 milioane lei anual, specialități nerecunoscute UE și acces redus al populației la servicii.

Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) anunță că a transmis Ministerului Sănătății o analiză detaliată privind organizarea și finanțarea rezidențiatului în medicina dentară, însoțită de o propunere de reformă structurală a sistemului. Documentul evaluează impactul bugetar actual și corelarea pregătirii postuniversitare cu realitățile pieței muncii și cu cadrul european al calificărilor profesionale.

Potrivit PMSR, în prezent aproximativ 1.661 de rezidenți sunt formați anual în medicina dentară, cu un cost salarial brut ce depășește 140 milioane lei, sumă suportată integral din bugetul public.

Formare finanțată public pentru un sistem predominant privat

Reprezentanții patronatului subliniază într-un comunicat că peste 90% dintre furnizorii de servicii stomatologice activează în mediul privat, iar sistemul public nu are capacitatea structurală de a absorbi resursa umană formată prin rezidențiat.

„Formăm din bani publici specialiști pentru un sistem în care integrarea publică nu este prevăzută și nici garantată”, se arată în comunicat.

PMSR precizează că aceasta nu reprezintă o critică la adresa mediului privat, ci o constatare structurală privind lipsa corelării dintre finanțarea formării și structura reală a pieței muncii.

Specialități nerecunoscute la nivelul Uniunii Europene

Un alt punct central al analizei vizează existența unor specialități din rezidențiatul în medicina dentară care nu sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, fapt ce ar genera o ruptură între sistemul național de formare și cadrul european al calificărilor profesionale.

Conform PMSR, un sistem de pregătire postuniversitară finanțat din fonduri publice ar trebui să respecte două principii fundamentale:

  • alinierea la specialitățile recunoscute în Uniunea Europeană;
  • garantarea efectivă a dreptului la muncă și la liberă circulație.

Menținerea actualului model ar crea, în opinia organizației, vulnerabilități profesionale pentru medici și ineficiență în utilizarea fondurilor publice.

Acces limitat al populației la servicii stomatologice

În paralel, patronatul atrage atenția asupra nivelului scăzut de acces al populației la servicii stomatologice decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Datele prezentate pentru anul 2024 indică:

  • stomatologia a reprezentat 0,81% din totalul plăților pentru servicii medicale;
  • 3,6% din bugetul ambulatoriului de specialitate a fost alocat stomatologiei;
  • doar 3,41% din populație a beneficiat de servicii stomatologice decontate.

În ceea ce privește prevenția pediatrică, PMSR descrie situația drept „structural deficitară”:

  • necesarul anual de sigilări depășește 23 milioane de manopere, realizarea efectivă fiind sub 1%;
  • necesarul anual de fluorizări depășește 4 milioane, cu o realizare sub 2%.

Totodată, plafonul lunar alocat medicilor aflați în contract cu CNAS se epuizează, în multe județe, în primele 4–10 zile lucrătoare. În anumite zone, unui medic îi revin peste 13.000 de pacienți.

Propunerea de redirecționare a fondurilor

Potrivit estimărilor PMSR, reforma sistemului de rezidențiat ar putea genera economii anuale de peste 100–120 milioane lei.

Fondurile astfel economisite ar putea fi direcționate către:

  • creșterea finanțării serviciilor stomatologice de bază prin CNAS;
  • extinderea rețelei de stomatologie școlară;
  • dezvoltarea serviciilor de urgență stomatologică;
  • implementarea programelor naționale de prevenție.

Organizația susține că impactul ar fi imediat, prin creșterea accesului populației la tratamente esențiale, reducerea tratamentelor invazive și costisitoare pe termen lung, susținerea cabinetelor care asigură efectiv servicii pentru pacienți și diminuarea inegalităților teritoriale.

„Reforma rezidențiatului nu înseamnă diminuarea formării profesionale. Înseamnă realinierea acesteia la standardele europene și la realitatea pieței muncii, precum și utilizarea responsabilă a fondurilor publice în interesul direct al pacienților”, se arată în comunicat.

Patronatul Medicilor Stomatologi din România își exprimă disponibilitatea pentru dialog instituțional, dar consideră că menținerea actualului model nu mai poate fi justificată din perspectiva sustenabilității financiare și a coerenței europene.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.