Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Paradoxul urgențelor medicale: Să mergem sau să nu mergem la UPU?
În spațiul public românesc coexistă două tipuri de recomandări medicale, aparent antagonice: una ne îndeamnă să mergem la Urgențe cât mai repede, cealaltă ne cere să nu aglomerăm Camera de Gardă.
Pacientul onest, prins între sfaturi corecte dar contradictorii, rămâne fără o direcție clară. Ce e de făcut?
Două sfaturi, două lumi
„Mergeți la Urgență, nu așteptați să fie prea târziu”
Într-un articol publicat pe Hotnews.ro, dr. Sorina Șovar, medic de urgență, descrie o listă de simptome care nu ar trebui ignorate: dureri abdominale sau toracice, amețeli, grețuri, dureri de articulații, dificultăți de mers.
„Nu așteptăm să avem multe vărsături și multe scaune, ca să ajungem la camera de gardă deja foarte deshidratați.”
„Nu mergeți la Urgență dacă nu e cazul. Mergeți în ambulator.”
Într-un interviu pentru News.ro, dr. Ramona Constantinescu, neurolog la Policlinica Vitan, atrage atenția asupra colapsului din sistemul ambulatoriu:
„Camera de Gardă nu poate să vadă bolnavii cronici, bolnavii paralizaţi, cu handicap (…), pot fi văzuţi în Ambulator, ăsta este şi rostul său.”
Cauzele paradoxului
- Fragmentarea comunicării medicale – fiecare specialitate vede sistemul prin propria lentilă.
- Lipsa unei infrastructuri de triaj educațional – populația nu are criterii clare și oficiale de evaluare a gravității simptomelor.
- Acces dificil la alternative reale – centrele de permanență și ambulatoriile există mai mult în teorie decât în practica zilnică a pacientului.
- Rolul subfinanțat al medicului de familie, care ar trebui să fie veriga principală în decizia „merg sau nu la Urgență”.
Ce este, de fapt, o urgență medicală?
În termeni medicali, o urgență este definită ca o situație care pune viața, organele sau funcțiile vitale în pericol și care necesită intervenție imediată pentru a preveni decesul sau dizabilitatea.
Dar această definiție, oricât de riguroasă, nu răspunde întrebării esențiale pentru pacientul aflat în disconfort: „Este cazul meu o urgență?” Tocmai de aceea, nevoia de autotriaj ghidat și de accesibilitate reală la alternative devine crucială într-un sistem sanitar funcțional.
Studiu de referință: Broccoli MC, Calvello EJ, Hirshon JM – Journal of Global Health (2018)
„Medical emergencies are conditions requiring prompt medical attention because of a risk to life or long-term health if not treated immediately.”
Ce faci, concret, când te simți rău?
Presupunem că: nu e o urgență majoră, dar nici o simplă zgârietură. Iată câteva repere utile:
1. Autotriaj de bun-simț
- Mă simt în pericol imediat?
- Am mai avut aceste simptome? Pot aștepta câteva ore?
2. Caută un contact medical
- Sună medicul de familie sau asistenta de la cabinet.
- Caută centre de permanență pe Google sau pe site-ul DSP local (un articol foarte bun despre centrele de permanență + o hartă actualizată găsești aici – Cristina Lauby, „sufletul” din spatele podcastului Sănătate zi de zi).
- Verifică dacă există ambulatorii cu program prelungit (public sau privat).
3. Dacă simți că nu e în regulă – mergi la Urgență
Mai bine un drum inutil decât o complicație majoră. Sistemul trebuie să protejeze pacientul, nu să-l pedepsească pentru prudență.
Ce să NU faci când ai o problemă de sănătate
NU căuta sfaturi medicale pe google sau pe rețelele sociale, cu atât mai mult în cazul unor probleme grave. Singurul om în măsură să pună un diagnostic și să îți administreze tratamentul este medicul.
Cerând sfaturi „în eter”, pe grupuri sau pe diferite pagini, nu faci decât să pierzi timp prețios. În plus, vei primi „sfaturi” contradictorii, păreri neargumentate. De multe ori, acestea nu doar că nu îți rezolvă problema, ba chiar o pot agrava.
Un fenomen internațional: de ce oamenii preferă Urgențele?
Problema prezentă și în România este documentată și la nivel internațional. Un studiu de sinteză publicat în revista Health Policy (2016) arată că:
„Percepția că departamentele de urgență sunt centre ‘one-stop’ unde primești diagnostic complet, rapid, de la specialiști, determină mulți pacienți să le prefere în locul altor servicii. (…) Lipsa accesului la serviciile de medicină primară și inconvenientele legate de programul acestora în afara orelor normale sunt factori majori în utilizarea excesivă a Urgențelor.”
Sfatul de a nu merge la Urgență dacă nu e cazul este valid – dar incomplet. Fără o infrastructură clară și accesibilă, cetățeanul este abandonat între sfaturi contradictorii și lipsa de alternative reale. Un sistem sănătos nu doar triază pacienții – le și explică unde să meargă, cum, și de ce.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.