Paracetamol: Un prost aruncă o piatră în apă și o sută de filozofi se aruncă s-o scoată

Un președinte american, aflat din nou în postura de profet medical, a rostit zilele trecute o frază suficientă să arunce lumea științifică în fibrilație: paracetamolul ar fi „probabil asociat cu un risc foarte crescut de autism” la femeile însărcinate. O propoziție aruncată cu nonșalanța cu care scuipi sâmburele de vișină pe trotuar. Și, după cum știm, unde scuipă Trump, acolo cresc buruieni.

Ceea ce urmează seamănă perfect cu proverbul românesc: un prost aruncă o piatră în apă și o sută de filozofi se aruncă s-o scoată. Filozofii, în cazul nostru, sunt specialiștii, miniștrii, agențiile, comunicatele, studiile randomizate, conferințele de presă. Piatra? O declarație fără dovezi, făcută la întâmplare, dar cu impact maxim într-o lume unde fiecare titlu devine instant meme globală.

Farmaciștii vor primi întrebări panicarde. Doctorii de familie vor explica același lucru de zece ori pe zi. Și totul pentru că, de peste ocean, cineva a avut chef să facă zgomot. Eroziunea autorității medicale nu se face cu tunul, ci cu picătura. Un zvon aici, o suspiciune acolo, o afirmație trântită de pe o scenă. Și, încet-încet, pacientul nu mai știe pe cine să creadă. La final, nu mai crede pe nimeni.

Paracetamolul are reacții adverse, ca orice medicament. A fost studiat, evaluat, utilizat de zeci de ani. Dacă, ipotetic, s-ar descoperi mâine că există un risc major pentru sarcină, ar fi retras imediat de pe piață, fără declarații prezidențiale. Așa funcționează farmacovigilența.

Însă adevărata întrebare rămâne: de câte ori vom mai lăsa o piatră aruncată în baltă să devină subiect de știri, panică și dezbateri? Poate că nu prostul e problema, ci armata de înțelepți care sare după fiecare bulgăre de noroi aruncat în apă.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.