Până la 5 milioane de adulți din România ar putea avea MASLD. Specialiștii propun un traseu național pentru depistarea precoce

Aproximativ 4,5–5,1 milioane de adulți din România ar putea avea boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), iar între 225.000 și 410.000 ar putea prezenta forma progresivă, MASH, asociată cu fibroză semnificativă. Un nou document de consens multidisciplinar propune zece direcții pentru prevenție, identificarea pacienților cu risc și organizarea unui traseu național de îngrijire.

Lucrarea, intitulată „Metabolic Dysfunction-associated Steatotic Liver Disease in Romania: A Multidisciplinary Position Paper on Prevalence, Clinical Spectrum, Prevention, Screening and Management”, a fost publicată în august 2026 în Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases și reunește recomandările formulate în cadrul celui de-al treilea Romanian Forum of Metabolic Hepatology, desfășurat la București în martie 2026.

Inițiativa a fost coordonată de Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și Romanian Association for Liver Diseases (RoALD), cu participarea unor specialiști din gastroenterologie și hepatologie, medicină de familie, diabetologie, endocrinologie, cardiologie, nefrologie, pneumologie, ORL, medicină transfuzională și sănătate publică, alături de reprezentanți ai pacienților.

MASLD ar putea afecta 30–33% dintre adulții din România

Autorii estimează că prevalența MASLD în România se situează în jurul valorii de 30–33% din populația adultă, proporție comparabilă cu estimările europene. Aplicată populației adulte din România, această prevalență ar corespunde unui număr de aproximativ 4,5–5,1 milioane de persoane.

Este important însă că majoritatea persoanelor cu MASLD nu vor dezvolta forme severe de boală hepatică. Documentul diferențiază între steatoza simplă, cu risc redus de progresie, și fenotipul progresiv reprezentat de steatohepatita asociată disfuncției metabolice – MASH – însoțită de fibroză.

Potrivit estimărilor prezentate de autori, aproximativ 225.000–410.000 de adulți din România ar putea avea MASH cu fibroză semnificativă F2–F4, categorie asociată cu un risc crescut de ciroză, carcinom hepatocelular, transplant hepatic și mortalitate de cauză hepatică.

Stadiul fibrozei este considerat unul dintre cei mai importanți predictori ai prognosticului. Din acest motiv, autorii consideră că resursele sistemului medical trebuie concentrate în special asupra identificării persoanelor care prezintă risc de progresie, nu asupra investigării extensive a tuturor persoanelor cu steatoză hepatică.

Nu este recomandat screeningul întregii populații

Una dintre principalele recomandări ale documentului este că screeningul MASLD în populația generală nu este nici fezabil, nici recomandat, având în vedere prevalența foarte mare a formelor cu risc redus.

În schimb, autorii propun o strategie de tip „case finding”, orientată spre identificarea fibrozei moderate sau severe – F2–F4 – în grupele cu probabilitate mai mare de progresie.

Printre persoanele pentru care evaluarea ar trebui avută în vedere se numără pacienții cu:

• diabet zaharat de tip 2;
• obezitate;
• sindrom metabolic;
• transaminaze persistent crescute;
• steatoză identificată imagistic;
• obezitate asociată cu alte complicații medicale;
• antecedente familiale de sindrom metabolic sau ciroză criptogenică.

FIB-4, propus ca prim test pentru identificarea pacienților cu risc

Pentru aceste categorii, consensul românesc propune un algoritm în două etape. Primul nivel ar trebui să utilizeze indicele FIB-4, un instrument neinvaziv calculat pe baza vârstei pacientului, valorilor AST și ALT și numărului de trombocite.

Avantajul FIB-4 este că utilizează investigații disponibile pe scară largă și poate fi aplicat inclusiv în medicina de familie, diabetologie și alte specialități care îngrijesc frecvent pacienți cu risc metabolic.

Conform algoritmului propus, o valoare FIB-4 sub 1,3 indică în general un risc redus, iar la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani este utilizat pragul de 2,0. Pacienții considerați cu risc redus ar urma să fie reevaluați la intervale de 1–3 ani, în funcție de profilul clinic.

Autorii atrag însă atenția că FIB-4 reprezintă un instrument de triere, nu un test diagnostic definitiv. O parte dintre pacienții cu valori reduse pot avea totuși fibroză semnificativă, în special în prezența diabetului sau obezității.

Al doilea nivel: elastografia și alte teste neinvazive

Pacienții pentru care prima evaluare indică un risc intermediar sau crescut ar trebui să ajungă la un al doilea nivel de investigații, desfășurat în centre de gastroenterologie și hepatologie.

Documentul menționează elastografia tranzitorie controlată prin vibrații – VCTE/FibroScan –, elastografia shear-wave, ARFI, elastografia prin rezonanță magnetică și testul ELF printre instrumentele care pot fi utilizate pentru evaluarea suplimentară a fibrozei.

În algoritmul propus, o rigiditate hepatică sub 8 kPa indică un risc redus de fibroză avansată, valorile între 8 și 12 kPa necesită interpretare clinică și, după caz, investigații suplimentare, iar valori de cel puțin 12 kPa justifică managementul de specialitate.

Autorii susțin că elastografia ar putea fi concentrată în centre regionale, în timp ce FIB-4 ar putea funcționa ca instrument inițial utilizat pe scară largă în asistența medicală primară și în specialitățile care gestionează pacienți cu risc metabolic.

MASLD nu este doar o boală a ficatului

Un alt mesaj central al consensului este că MASLD trebuie privită ca parte a unui spectru cardio-reno-hepato-metabolic, nu ca o afecțiune izolată a ficatului.

Boala se asociază frecvent cu diabet zaharat de tip 2, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arterială, boală cronică de rinichi, apnee obstructivă în somn și afecțiuni cardiovasculare.

În majoritatea cazurilor de MASLD, principala cauză de mortalitate este reprezentată de bolile cardiovasculare. Riscul de mortalitate hepatică crește însă accentuat odată cu progresia fibrozei către ciroză.

Din acest motiv, documentul propune colaborarea între medicii de familie, gastroenterologi și hepatologi, diabetologi, endocrinologi, cardiologi, nefrologi, pneumologi și specialiști în medicina obezității, cu screening bidirecțional pentru bolile asociate.

Alcoolul și riscul metabolic pot acționa împreună

Consensul adoptă și noua terminologie internațională privind bolile hepatice steatozice, care include categoria MetALD – situația în care disfuncția metabolică și consumul de alcool contribuie simultan la afectarea ficatului.

Autorii subliniază că efectele alcoolului și factorilor de risc cardiometabolic se potențează reciproc și recomandă evaluarea sistematică a consumului actual și anterior de alcool la persoanele cu boală hepatică steatozică.

Documentul citează un consum anual de aproximativ 12,3–12,6 litri de alcool pur pe locuitor în România, peste media OECD de 8,5 litri, și consideră reducerea consumului de alcool o componentă importantă a strategiei naționale pentru bolile hepatice.

Zece recomandări pentru România

Position paper-ul sintetizează zece direcții de consens pentru organizarea prevenirii și îngrijirii MASLD în România:

1. recunoașterea bolilor hepatice cronice drept o povară medicală și socio-economică majoră și dezvoltarea unei strategii coordonate de prevenție și diagnostic precoce;
2. adoptarea noii nomenclaturi internaționale SLD, MASLD, MASH și MetALD în practica medicală, educație, codificare și mecanismele de rambursare;
3. dezvoltarea unui registru național MASLD și a unor trasee structurate și rambursate pentru identificarea pacienților cu risc;
4. diferențierea între steatoza simplă cu risc redus și MASH asociată cu fibroză, forma care determină majoritatea complicațiilor hepatice;
5. evaluarea sistematică a interacțiunii dintre factorii metabolici și consumul de alcool;
6. integrarea MASLD în strategiile pentru bolile netransmisibile și într-un model cardio-reno-hepato-metabolic de îngrijire;
7. utilizarea unei strategii în doi pași pentru identificarea fibrozei, cu FIB-4 inițial și elastografie sau alte teste neinvazive la pacienții selectați;
8. dezvoltarea unui model multidisciplinar și a unui consens între specialități privind prescrierea și monitorizarea tratamentelor relevante;
9. crearea unui traseu clinic național care să stabilească responsabilitățile medicinei primare, centrelor secundare și centrelor terțiare;
10. elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru MASLD, cu obiective, responsabilități, termene și indicatori măsurabili.

Autorii propun un Plan Național de Acțiune pentru MASLD

Ultima recomandare este și cea mai amplă din perspectiva politicilor de sănătate. SRGH și RoALD solicită dezvoltarea unui Plan Național de Acțiune pentru MASLD, în contextul recunoașterii bolilor hepatice steatozice în agenda globală a bolilor netransmisibile.

Planul propus ar urma să includă calcularea de rutină a FIB-4 în medicina de familie și specialitățile metabolice, integrarea sa în dosarele medicale electronice, extinderea accesului la elastografie și rambursarea acesteia pentru populațiile cu risc.

Alte obiective sunt realizarea unui registru național MASLD, integrarea afecțiunii în planurile naționale pentru bolile cardiovasculare și cancer, dezvoltarea unor politici privind consumul nociv de alcool și monitorizarea calității vieții pacienților.

Prima terapie aprobată în UE pentru anumite forme de MASH

Documentul abordează și schimbarea recentă a peisajului terapeutic. Resmetirom (Rezdiffra) a primit în august 2025 autorizație condiționată de punere pe piață în Uniunea Europeană pentru adulții cu MASH non-cirotică și fibroză moderată până la avansată, stadiile F2–F3, în asociere cu dietă și exercițiu fizic.

Autorii consideră că apariția unei terapii hepatice aprobate pentru această categorie de pacienți face cu atât mai importantă existența unui traseu prin care persoanele eligibile să poată fi identificate înainte de apariția cirozei.

România, printre țările europene cu mortalitate hepatică ridicată

Necesitatea unei strategii de depistare precoce este amplificată de povara bolilor hepatice din România. Documentul citează pentru anul 2021 o rată standardizată în funcție de vârstă a mortalității prin ciroză și alte boli hepatice cronice de 55,6 decese la 100.000 de locuitori, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Autorii estimează între 4.000 și 8.000 de decese anuale asociate bolilor hepatice cronice, însă subliniază că lipsa unui registru național MASLD și a raportării sistematice în funcție de etiologie face imposibilă cuantificarea precisă a contribuției MASLD și MASH la ciroză, cancer hepatic, necesarul de transplant și mortalitatea hepatică din România.

De la diagnosticul tardiv la identificarea precoce a riscului

Mesajul practic al consensului este că instrumentele necesare identificării pacienților cu risc există deja. Provocarea pentru România este organizarea lor într-un traseu coerent, accesibil și finanțat.

În locul unui model în care boala hepatică este identificată după apariția fibrozei avansate sau a complicațiilor, autorii propun ca pacienții cu diabet, obezitate și alți factori metabolici să poată fi stratificați precoce, începând din medicina de familie și din specialitățile pe care aceștia le frecventează deja.

În concluziile documentului, specialiștii arată că limitările actuale nu mai țin în primul rând de lipsa instrumentelor diagnostice sau terapeutice. Testele neinvazive pentru evaluarea fibrozei sunt disponibile, există algoritmi validați internațional, iar apariția terapiilor țintite creează posibilitatea intervenției înainte de stadiile avansate. Transformarea acestor instrumente într-un sistem funcțional necesită însă colaborare între societățile profesionale, Ministerul Sănătății, CNAS, medicina de familie, specialitățile implicate și organizațiile de pacienți.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.