Noile recomandări ACC/AHA pentru hipertensiune: țintă <130/80 mm Hg și monitorizare la domiciliu, susținute de date publicate în Journal of the American Medical Association

Un articol publicat săptămâna trecută în Journal of the American Medical Association sintetizează principalele actualizări ale ghidului elaborat de American College of Cardiology și American Heart Association privind managementul hipertensiunii arteriale la adulți. Documentul, lansat în august 2025, aduce schimbări relevante pentru practica clinică, în special pentru medicii de familie și specialiștii implicați în îngrijirea pacienților cu risc cardiovascular.

Monitorizarea tensiunii la domiciliu, esențială pentru diagnostic și tratament

Una dintre recomandările centrale este utilizarea monitorizării tensiunii arteriale la domiciliu atât pentru confirmarea diagnosticului, cât și pentru urmărirea răspunsului la tratament. Hipertensiunea este definită prin valori de cel puțin 130/80 mm Hg măsurate în cabinet, confirmate prin măsurători repetate în zile diferite, iar obiectivul terapeutic rămâne scăderea sub acest prag.

Tratamentul, ghidat de risc și inițiat mai devreme

Ghidul propune o abordare stratificată în funcție de riscul cardiovascular. La pacienții fără boală cardiovasculară cunoscută și cu risc scăzut, tratamentul medicamentos este recomandat dacă valorile tensionale persistă peste 130/80 mm Hg după câteva luni de intervenții asupra stilului de viață. În schimb, la pacienții cu risc crescut, diabet sau boală renală cronică, inițierea tratamentului este indicată mai precoce, chiar de la aceste valori.

Pentru hipertensiunea de stadiul 2, cu valori de peste 140/90 mm Hg, ghidul recomandă inițierea directă a terapiei medicamentoase, preferabil în combinații, pentru a obține un control mai rapid al tensiunii arteriale.

Terapia combinată și rolul tratamentelor de primă linie

Tratamentul de bază rămâne centrat pe diuretice tiazidice, blocante ale canalelor de calciu și inhibitori ai sistemului renină–angiotensină. În practică, atingerea țintelor tensionale necesită frecvent utilizarea combinată a acestor clase, la doze maxime tolerate, în special la pacienții cu valori inițiale crescute.

Screening mai larg pentru cauze secundare

O altă schimbare importantă este extinderea indicațiilor pentru screeningul hiperaldosteronismului primar. Acesta este recomandat nu doar în hipertensiunea rezistentă, ci și în situații clinice sugestive, precum hipokaliemia, apneea obstructivă în somn, prezența unei mase adrenale sau debutul precoce al hipertensiunii ori al accidentului vascular cerebral.

Hipertensiunea, determinant major al riscului cardiovascular și cognitiv

Hipertensiunea arterială rămâne principalul factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare aterosclerotice. Controlul insuficient al tensiunii este asociat cu insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, fibrilație atrială și boală renală, dar și cu declin cognitiv și demență. Datele analizate în ghid sugerează că atingerea unei tensiuni sistolice sub 130 mm Hg poate contribui la reducerea acestui risc.

Alte direcții terapeutice și implicații clinice

Ghidul introduce și recomandări privind utilizarea scorurilor moderne de risc cardiovascular pentru decizia terapeutică, precum și opțiuni intervenționale, cum este denervarea renală, în cazuri atent selectate de hipertensiune rezistentă. De asemenea, sunt clarificate indicațiile tratamentului antihipertensiv în sarcină, unde controlul tensiunii sub 140/90 mm Hg este asociat cu reducerea riscurilor materne și fetale.

Pentru medicii de familie

Actualizarea ghidului consolidează rolul medicului de familie în diagnosticul precoce și monitorizarea hipertensiunii, subliniind importanța unei abordări integrate, bazate pe evaluarea riscului global și pe individualizarea tratamentului.

Referință:

Johnson AE, Jackson CD, Alexander JT. Management of Hypertension in Adults. JAMA. Published online March 23, 2026. doi:10.1001/jama.2026.1132

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.