Microplasticele, detectate tot mai frecvent în țesuturile umane, ar putea fi asociate cu afecțiuni cardiovasculare și neurologice

Un studiu publicat pe 15 octombrie 2025 în prestigioasa revistă JAMA aduce dovezi tot mai consistente despre prezența microplasticelor în organismul uman și posibilele lor efecte adverse asupra sănătății. Autorii subliniază nevoia urgentă de cercetări suplimentare și de reglementări globale mai stricte privind poluarea cu plastic.

Microplasticele, tot mai prezente în corpul uman

Producția globală de plastic a crescut accelerat în ultimele două decenii, atingând 435 milioane de tone în 2020 și fiind estimată să crească cu 70% până în 2040. Această expansiune a dus la o expunere generalizată a populației la particule de microplastic (<5 mm), care pot fi inhalate sau ingerate.

Potrivit studiului, particulele cu diametru sub 2,5 microni pot pătrunde în alveolele pulmonare și pot ajunge în sânge. Cercetătorii au identificat astfel de particule în multiple țesuturi și organe umane: plămâni, creier, ficat, rinichi, inimă, sistem circulator, placentă, lapte matern și chiar în scaunul nou-născuților.

Creștere alarmantă în placentele umane

Analizele comparative realizate în 2006, 2013 și 2021 arată o creștere semnificativă a frecvenței microplasticelor în placentele umane. Dacă în 2006 acestea erau detectate în 60% din probe, în 2021 procentul a ajuns la 100%. În același interval, numărul mediu de particule per 50 g de țesut placentar a crescut de la 4,1 la 15,5.

Autorii notează că aceste date sunt alarmante și sugerează o expunere din ce în ce mai mare a femeilor însărcinate și a fătului la contaminanți plastici.

Legături posibile cu boli cardiovasculare și neurodegenerative

Un studiu observațional citat de autori a analizat pacienți supuși endarterectomiei carotidiene. În 58,4% dintre probele de placă aterosclerotică s-au identificat microplastice, în principal polietilenă. În următorii 34 de luni de urmărire, acești pacienți au avut un risc de 4,5 ori mai mare de a suferi un infarct, accident vascular cerebral sau deces comparativ cu cei fără microplastice detectabile.

Într-un alt studiu post-mortem, concentrațiile de microplastice în țesutul cerebral al pacienților cu demență au fost semnificativ mai mari decât la indivizii fără tulburări cognitive (26.076 µg/g față de 4.131 µg/g).

Ce mecanisme suspectează cercetătorii

Autorii articolului Microplastics and Human Health, semnat de dr. Shruthi Mahalingiah și colegii săi, subliniază că dovezile actuale sunt predominant observaționale și nu pot demonstra o relație cauzală directă. Totuși, mecanismele biologice plauzibile includ:

• stres oxidativ și inflamație cronică indusă de particule,
• alterarea organitelor celulare,
• transportul substanțelor toxice sau al aditivilor chimici legați de suprafața particulelor,
• modificări ale barierei hematoencefalice și placentare.

Nevoia unei reacții globale coordonate

În concluzie, autorii avertizează că microplasticele reprezintă o amenințare emergentă la adresa sănătății publice globale. Ei cer colaborare internațională pentru:

• reducerea producției și a consumului de plastic,
• dezvoltarea de materiale biodegradabile sigure,
• crearea unor protocoale standardizate de detecție a microplasticelor în țesuturile umane,
• aplicarea unor politici ferme privind gestionarea deșeurilor plastice.

Studiul a fost publicat în JAMA la 15 octombrie 2025 și poate fi consultat integral la adresa:
jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2839990

Referințe:

Mahalingiah S, Nadeau KC, Christiani DC. Microplastics and Human Health. JAMA. Published online October 15, 2025. doi:10.1001/jama.2025.14718

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.