Medic ATI român din Germania: Gărzile de 24 de ore nu sunt problema. Managementul resursei umane este adevărata criză

Medicul primar ATI Iuliu Torje, care lucrează în prezent la GNH Klinikum Kassel, atrage atenția că dezbaterea publică privind reorganizarea gărzilor medicale din România ratează problema de fond. Din experiența sa într-un spital de nivel 1 din Germania, acesta susține că dificultățile nu țin de durata gărzilor, ci de modul în care este utilizată și dezvoltată resursa umană medicală.

Cum funcționează gărzile într-un spital german de nivel 1

Klinikum Kassel este un spital cu peste 1.000 de paturi, centru supraregional de traumă, centru perinatal nivel 1 și centru pentru stop cardiac și circulație extracorporeală. Cu toate acestea, organizarea gărzilor este fundamental diferită față de practica frecvent întâlnită în România.

Potrivit medicului român, în afara anesteziei, niciun medic senior (Oberarzt / medic primar) nu are gardă cu prezență permanentă în spital. Aceștia sunt de gardă de acasă, fiind chemați doar atunci când rezidenții sau specialiștii nu mai pot gestiona cazul.

Modelul se aplică în toate specialitățile, inclusiv chirurgie, cardiologie, gastroenterologie și neurologie.

În specialitățile cu adresabilitate mare, precum traumatologia, există două linii de gardă active în spital, separate între pacienții internați și urgențe, la care se adaugă linia seniorului de acasă.

ATI: separare clară între anestezie și terapie intensivă

În spitalele mari din Germania, în zona ATI există o delimitare strictă:

• anestezia funcționează cu gărzi de 24 de ore, cu medic senior prezent fizic;
• terapia intensivă este organizată în schimburi de 8 ore, iar medicul senior este de gardă la domiciliu.

Această structură permite continuitate în îngrijire, reducerea oboselii cronice, decizii mai bune în situații critice și utilizarea rațională a competenței medicilor cu experiență.

Rezidenții și specialiștii, motorul spitalului

Iuliu Torje subliniază că adevărata investiție trebuie făcută în rezidenți și medicii specialiști. Distribuirea inteligentă a rezidenților, inclusiv către spitale mai mici, duce la o creștere accelerată a competenței profesionale, deoarece aceștia sunt implicați direct în patologie, iau decizii sub supervizare, participă activ la diagnostic și tratament, evită blocarea în sarcini administrative repetitive.

„Un rezident pus să gândească, să decidă și să facă va progresa incomparabil mai repede decât unul care doar asistă pasiv într-un sistem rigid”, arată medicul.

Concluzia medicului ATI este fermă: problema nu sunt gărzile de 24 de ore, ci lipsa unei strategii coerente de management al resursei umane – de la formare și responsabilizare, până la distribuire și salarizare.

În absența unei reforme reale în organizarea echipelor medicale, discuțiile despre gărzi riscă să rămână superficiale, fără impact real asupra siguranței pacienților și a sustenabilității sistemului sanitar.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.