MCHC scăzut: cauze, ce înseamnă și ce analize sunt recomandate

Un rezultat MCHC scăzut arată că hemoglobina este mai puțin concentrată în interiorul globulelor roșii. Cea mai frecventă explicație este deficitul de fier, dar valoarea poate apărea și în talasemie, în unele boli inflamatorii cronice sau, mai rar, în alte afecțiuni hematologice. MCHC nu trebuie interpretat singur și nu stabilește, de unul singur, diagnosticul de anemie.

Interpretarea corectă se face împreună cu hemoglobina, hematocritul, MCV, MCH, RDW, numărul de eritrocite și, atunci când este necesar, cu analize precum feritina și saturația transferinei.

Ce este MCHC?

MCHC este abrevierea pentru „concentrația medie a hemoglobinei eritrocitare”. Parametrul face parte din hemogramă și estimează cât de concentrată este hemoglobina în volumul ocupat de globulele roșii.

Hemoglobina este proteina din eritrocite care transportă oxigenul către țesuturi. Atunci când MCHC este scăzut, globulele roșii conțin o concentrație mai mică de hemoglobină și pot avea un aspect mai palid la examinarea microscopică, situație numită hipocromie.

Potrivit MedlinePlus, indicii eritrocitari oferă informații diferite despre dimensiunea globulelor roșii și cantitatea ori concentrația hemoglobinei din acestea.

În multe laboratoare, intervalul orientativ al MCHC este de aproximativ 32–36 g/dL, însă limitele pot varia în funcție de metoda de analiză, aparat, vârstă și laborator. Pentru interpretare trebuie folosit întotdeauna intervalul de referință înscris pe buletinul de analize.

MCHC scăzut înseamnă automat anemie?

Nu. Anemia este definită în primul rând printr-o concentrație a hemoglobinei mai mică decât valorile de referință corespunzătoare vârstei, sexului și situației fiziologice. MCHC descrie concentrația hemoglobinei din eritrocite, nu cantitatea totală de hemoglobină din sânge.

O persoană poate avea:

• MCHC ușor scăzut, dar hemoglobină normală;
• MCHC scăzut și anemie;
• anemie cu MCHC normal;
• o valoare izolată, puțin sub limită, fără o semnificație clinică importantă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă utilizarea concentrației hemoglobinei pentru definirea anemiei. MCHC și ceilalți indici eritrocitari ajută ulterior la orientarea către cauza acesteia.

Care sunt principalele cauze ale unui MCHC scăzut?

1. Deficitul de fier

Deficitul de fier este cea mai frecventă cauză a globulelor roșii hipocrome și microcitare. Organismul are nevoie de fier pentru producerea hemoglobinei, iar atunci când rezervele devin insuficiente, eritrocitele produse pot conține mai puțină hemoglobină.

Deficitul de fier poate apărea prin:

• pierderi menstruale abundente sau prelungite;
• sângerări digestive, inclusiv pierderi mici, dar repetate;
• aport alimentar insuficient de fier;
• necesar crescut în sarcină, în perioada de creștere sau în adolescență;
• donări frecvente de sânge;
• absorbție redusă a fierului;
• boală celiacă sau boli inflamatorii intestinale;
• intervenții chirurgicale asupra stomacului ori intestinului;
• unele boli cronice.

Ghidul British Society of Gastroenterology arată că deficitul de fier poate fi determinat de aport redus, malabsorbție sau pierderi de sânge, inclusiv prin afecțiuni ale tubului digestiv.

La femeile aflate înaintea menopauzei, menstruațiile abundente reprezintă o cauză frecventă. La bărbați și la femeile după menopauză, identificarea unui deficit de fier impune de regulă și căutarea unei posibile surse de sângerare digestivă.

Deficitul de fier nu trebuie atribuit automat alimentației. Uneori, poate reprezenta primul indiciu al unei afecțiuni care provoacă pierderi cronice de sânge.

2. Talasemia și alte hemoglobinopatii

Talasemiile sunt afecțiuni genetice în care organismul produce în cantitate redusă anumite lanțuri ale hemoglobinei. Persoanele cu o formă minoră pot avea MCV, MCH și uneori MCHC scăzute, chiar dacă anemia este ușoară sau absentă.

În talasemia minoră, numărul globulelor roșii poate fi normal sau chiar relativ crescut, în ciuda dimensiunii lor reduse. Feritina poate fi normală dacă nu există concomitent și un deficit de fier.

O analiză publicată de American Society of Hematology arată că anemiile microcitare ereditare pot fi provocate de defecte ale sintezei globinei, hemului sau metabolismului fierului.

Diferențierea dintre deficitul de fier și talasemie nu se poate face sigur doar după MCHC sau MCV. Medicul poate recomanda electroforeza hemoglobinei, analiza hemoglobinei A2 și, în anumite situații, teste genetice.

3. Anemia asociată inflamației sau bolilor cronice

Infecțiile persistente, bolile autoimune, bolile inflamatorii, cancerul și unele afecțiuni cronice pot modifica modul în care organismul utilizează fierul. Fierul poate exista în depozite, dar devine mai puțin disponibil pentru producerea globulelor roșii.

Acest mecanism este cunoscut drept deficit funcțional de fier. Anemia este frecvent normocitară la început, dar poate deveni microcitară și hipocromă în evoluție.

În prezența inflamației, feritina poate fi normală sau crescută, chiar dacă fierul disponibil pentru eritropoieză este insuficient. Din acest motiv, medicul poate interpreta feritina împreună cu proteina C reactivă, saturația transferinei și contextul clinic.

Ghidul OMS privind utilizarea feritinei subliniază că inflamația influențează concentrația acesteia și trebuie luată în considerare la evaluarea statusului fierului.

4. Anemiile sideroblastice

Anemiile sideroblastice formează un grup rar de afecțiuni în care măduva osoasă nu poate încorpora eficient fierul în hemoglobină. Unele forme sunt ereditare, iar altele pot apărea în asociere cu boli ale măduvei osoase, consum cronic excesiv de alcool, deficit de vitamina B6 sau anumite medicamente și substanțe toxice.

Analizele de fier pot fi normale sau crescute, motiv pentru care administrarea fierului fără stabilirea diagnosticului poate fi nepotrivită.

5. Expunerea la plumb

Intoxicația cu plumb poate afecta producerea hemului și poate provoca anemie microcitară și hipocromă. Este o cauză mai rară, dar trebuie luată în considerare în cazul expunerilor profesionale, al locuințelor vechi cu vopsele pe bază de plumb sau al copiilor care au intrat în contact cu praf și obiecte contaminate.

Diagnosticul se stabilește prin determinarea concentrației plumbului în sânge, nu numai prin hemogramă.

6. Cauze mixte

Uneori sunt prezente simultan mai multe probleme. De exemplu, un pacient poate avea talasemie minoră și deficit de fier, o boală inflamatorie și pierderi de sânge sau deficit de fier împreună cu deficit de vitamina B12 ori folat.

În aceste situații, MCV poate rămâne în limite normale deoarece modificările produse de două deficite diferite se pot compensa aparent. MCHC poate fi totuși scăzut, iar RDW poate fi crescut.

Ce simptome poate avea o persoană cu MCHC scăzut?

MCHC scăzut nu provoacă, în sine, simptome. Manifestările apar atunci când există anemie sau o boală care a determinat modificarea hemogramei.

Simptomele posibile includ:

• oboseală și scăderea toleranței la efort;
• slăbiciune;
• amețeli sau dureri de cap;
• paloare;
• palpitații;
• respirație dificilă la efort;
• dificultăți de concentrare;
• senzație de frig;
• căderea părului sau unghii fragile;
• nevoia neobișnuită de a mesteca gheață ori alte substanțe fără valoare nutritivă.

Unele persoane cu deficit de fier sau talasemie minoră nu prezintă niciun simptom, iar modificarea este observată întâmplător la efectuarea hemogramei.

Ce alte valori din hemogramă trebuie urmărite?

Medicul interpretează MCHC împreună cu mai mulți parametri:

• Hemoglobina: arată dacă este prezentă anemia;
• Hematocritul: indică proporția volumului de sânge ocupată de eritrocite;
• MCV: arată dimensiunea medie a globulelor roșii;
• MCH: estimează cantitatea medie de hemoglobină dintr-un eritrocit;
• RDW: arată cât de variate sunt dimensiunile globulelor roșii;
• Numărul de eritrocite: poate ajuta la diferențierea unor cauze;
• Reticulocitele: oferă informații despre producția de eritrocite în măduva osoasă.

Un MCHC scăzut asociat cu MCV și MCH reduse sugerează un tablou microcitar și hipocrom. Cele mai frecvente cauze sunt deficitul de fier și talasemia, dar rezultatele nu sunt suficiente pentru diferențierea lor.

Un studiu privind performanța indicilor eritrocitari a arătat că MCV, MCH și MCHC nu pot exclude cu suficientă siguranță deficitul de fier atunci când sunt interpretate singure. Studiul este disponibil în baza de date PubMed.

Ce analize pot fi recomandate când MCHC este scăzut?

Investigațiile sunt stabilite în funcție de hemogramă, simptome, vârstă, sex, antecedente și existența unor posibile pierderi de sânge. Acestea pot include:

• repetarea hemogramei;
• feritina serică;
• saturația transferinei;
• transferina sau capacitatea totală de legare a fierului;
• proteina C reactivă sau alți markeri ai inflamației;
• numărul de reticulocite;
• frotiul de sânge periferic;
• electroforeza hemoglobinei;
• teste pentru boala celiacă;
• analize pentru funcția renală;
• determinarea plumbului în sânge, dacă există o posibilă expunere;
• investigații ginecologice sau digestive, când sunt suspectate pierderi de sânge.

Feritina este cea mai importantă analiză?

Feritina este unul dintre principalele teste utilizate pentru evaluarea rezervelor de fier și este, de regulă, prima analiză solicitată atunci când este suspectat un deficit.

O feritină redusă susține diagnosticul de deficit de fier. O valoare normală nu îl exclude însă întotdeauna, deoarece feritina crește în inflamație, infecții, afecțiuni hepatice și alte boli cronice.

În aceste situații, medicul poate utiliza și saturația transferinei, markerii inflamatori și istoricul pacientului. Fierul seric măsurat singur nu este suficient pentru diagnostic, deoarece valoarea sa poate varia în cursul zilei și în funcție de alimentație sau inflamație.

MCHC scăzut cu feritină normală: ce poate însemna?

Un MCHC redus în prezența unei feritine normale poate apărea în mai multe situații:

• talasemie minoră sau altă hemoglobinopatie;
• inflamație care crește artificial feritina;
• deficit de fier aflat într-o etapă incipientă;
• combinația dintre mai multe tipuri de anemie;
• o variație biologică sau de laborator;
• mai rar, o tulburare a sintezei hemului.

Rezultatul trebuie corelat cu saturația transferinei, proteina C reactivă, numărul de eritrocite, RDW și istoricul medical.

Se poate crește MCHC prin alimentație?

Dacă valoarea scăzută este determinată de un deficit alimentar de fier, o dietă adecvată poate contribui la refacerea rezervelor. Sursele de fier includ carnea, peștele, ouăle, leguminoasele, tofu, semințele, nucile și unele legume cu frunze verzi.

Fierul din produsele de origine animală este absorbit mai ușor. Absorbția fierului din alimentele vegetale poate fi îmbunătățită prin asocierea cu surse de vitamina C.

Totuși, alimentația singură poate să nu fie suficientă atunci când deficitul este important, există pierderi de sânge sau absorbția intestinală este redusă. Corectarea dietei nu înlocuiește identificarea cauzei.

Este indicat să se ia fier fără recomandarea medicului?

Nu este recomandată începerea automată a suplimentelor cu fier numai pentru că MCHC este scăzut. Mai întâi trebuie confirmat deficitul și, atunci când este prezent, trebuie stabilită cauza.

Administrarea inutilă poate provoca efecte digestive și poate întârzia diagnosticul corect. În unele boli ereditare sau în afecțiuni asociate cu acumularea fierului, suplimentarea fără indicație poate fi dăunătoare.

Tratamentul poate include fier administrat oral sau intravenos, tratarea unei surse de sângerare, controlul unei boli inflamatorii ori o conduită specifică unei hemoglobinopatii. Alegerea depinde de diagnostic, nu de valoarea MCHC luată separat.

Când trebuie consultat medicul?

Discutați cu medicul de familie dacă MCHC este scăzut și modificarea persistă, dacă hemoglobina este redusă sau dacă apar simptome precum oboseală, amețeli, palpitații ori dificultăți de respirație.

Evaluarea este cu atât mai importantă în cazul:

• bărbaților și femeilor după menopauză cu deficit de fier;
• menstruațiilor foarte abundente;
• sarcinii;
• copiilor și adolescenților;
• scăderii neintenționate în greutate;
• durerilor abdominale persistente;
• modificării tranzitului intestinal;
• sângelui vizibil în scaun sau urină;
• istoricului familial de talasemie ori alte boli ale sângelui.

Când poate fi o urgență?

Solicitați ajutor medical urgent dacă anemia suspectată este însoțită de dificultăți importante de respirație, durere în piept, leșin, confuzie, palpitații intense, slăbiciune instalată brusc, sângerare abundentă, vărsături cu sânge sau scaun negru, lucios.

Întrebări frecvente despre MCHC scăzut

Un MCHC de 31 este grav?

O valoare de 31 g/dL este doar ușor sub intervalul utilizat de multe laboratoare, dar semnificația depinde de limita laboratorului și de restul hemogramei. Nu poate fi apreciată gravitatea fără hemoglobină, MCV, MCH, RDW, feritină și contextul clinic.

MCHC scăzut și hemoglobină normală pot indica deficit de fier?

Da, este posibil, mai ales într-o etapă incipientă, dar MCHC scăzut nu confirmă diagnosticul. Poate apărea și în talasemie minoră sau ca variație izolată. Feritina și ceilalți parametri ai metabolismului fierului sunt mai utili.

MCHC scăzut și MCV scăzut înseamnă talasemie?

Nu neapărat. Combinația apare frecvent în deficitul de fier, dar și în talasemie. Diferențierea se face prin evaluarea rezervelor de fier, numărul de eritrocite, RDW și, dacă este necesar, electroforeza hemoglobinei.

MCHC scăzut poate fi provocat de cancer?

MCHC scăzut nu este un marker de cancer. Unele cancere pot provoca inflamație cronică sau pierderi de sânge și pot conduce astfel la anemie. Mult mai frecvent, explicația este deficitul de fier sau o altă cauză benignă. Totuși, deficitul de fier fără o explicație evidentă trebuie investigat, în special la bărbați și la femeile după menopauză.

Cât timp durează până când MCHC revine la normal?

Durata depinde de cauză, severitatea deficitului și răspunsul la tratament. Hemoglobina și indicii eritrocitari se corectează treptat, pe măsură ce măduva produce globule roșii noi. Rezervele de fier pot necesita o perioadă mai lungă pentru refacere, iar tratamentul nu trebuie oprit sau prelungit fără recomandarea medicului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.