Lipsa încrederii, informării și accesului, principalele bariere în vaccinarea copiilor din mediile vulnerabile (studiu INSP / OMS)

Desfășurat la finalul anului 2024 în județele Brașov, Timiș și Covasna, studiul a implicat părinți, aparținători și furnizori de servicii medicale și a fost sprijinit de programul european EU4Health. Concluziile cercetării vin într-un context marcat de o recrudescență alarmantă a rujeolei în Europa – peste 127.000 de cazuri în 2024 – și de o scădere constantă a acoperirii vaccinale în România, care a ajuns la doar 62% pentru a doua doză de ROR, cu mult sub pragul de siguranță de 95% recomandat de OMS.

Mesaje pierdute, obstacole reale

Mulți părinți se bazează exclusiv pe notificările SMS primite de la clinicile medicale, însă, în cazul programărilor ratate, sistemele actuale nu oferă mesaje de reamintire sau apeluri telefonice de urmărire. Acest aspect este crucial în comunitățile cu un nivel scăzut de alfabetizare în domeniul sănătății, unde interacțiunea umană și încrederea joacă un rol decisiv.

Pe lângă deficiențele de comunicare, părinții au menționat ca obstacole frecvente: îmbolnăvirea copilului în preajma programării, lipsa documentelor de identitate sau dificultăți în înregistrarea la medicul de familie.

Personalul medical are nevoie de sprijin și resurse adaptate

Profesioniștii din sănătate au semnalat lipsa materialelor informative accesibile pentru părinții cu un nivel educațional scăzut. Mediatorii sanitari și asistenții comunitari apelează frecvent la explicații orale sau materiale improvizate, în timp ce medicii de familie nu dispun de instrumente adecvate de comunicare empatică și adaptată.

De asemenea, medicii din teren cer formare specifică pentru a interacționa eficient cu părinții vulnerabili și pentru a combate percepția de discriminare. Studiul a documentat sentimentul de stigmatizare resimțit în special de părinții din comunitățile de romi, un factor care îi face adesea să evite serviciile medicale.

Bune practici: încredere, flexibilitate și colaborare locală

În județul Covasna, activitatea mediatorilor sanitari a condus la creșterea ratelor de vaccinare, demonstrând importanța implicării comunității. Alte exemple de bună practică includ permisiunea de a vaccina fără programare, pentru a sprijini familiile cu program instabil sau cu acces limitat la transport.

„Vaccinarea salvează vieți, dar pentru a funcționa, ea are nevoie de încredere, informare corectă și acces echitabil”, a subliniat dr. Simona Pârvu, director general INSP.

„În spatele fiecărui copil nevaccinat se află o poveste de distanță, îndoială sau deconectare”, a adăugat dr. Caroline Clarinval, reprezentanta OMS în România.

Raportul integral poate fi consultat aici.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.