Legătura dintre consoana F, cariile dentare și evoluția agriculturii

Un studiu publicat în Science arată că această modificare alimentară a dus la apariția supramușcăturii (overbite), o caracteristică dentară care le-a permis oamenilor să pronunțe mai ușor consoane precum „f” și „v”.

Potrivit cercetării realizate de echipa condusă de lingvistul Balthasar Bickel de la Universitatea din Zürich, acest detaliu aparent minor a avut consecințe semnificative asupra diversificării limbilor din Europa și Asia, cel puțin în urmă cu 4000 de ani. Studiul sugerează că trecerea la diete bazate pe cereale măcinate și alimente moi a redus uzura dinților, modificând astfel dezvoltarea maxilarelor umane. Rezultatul a fost o supramușcătură mai accentuată, specifică anterior doar copiilor.

Acest detaliu fiziologic a făcut ca pronunția consoanelor labiodentale („f” și „v”) să devină cu 29% mai ușoară decât pentru cei care aveau o ocluzie dentară perfectă (în care incisivii superiori și inferiori se întâlnesc direct). Cercetătorii au analizat limbile folosite de comunități de vânători-culegători și au constatat că acestea utilizează de patru ori mai puține labiodentale comparativ cu limbile comunităților agricole.

Ideea originală aparține lingvistului american Charles Hockett, care încă din 1985 sugera că absența acestor sunete în limbile vânătorilor-culegători este influențată de dieta bazată pe alimente dure și fibroase. Postdoctoranzii Damián Blasi și Steven Moran au testat această ipoteză și, spre surpriza lor, au confirmat-o. Cercetarea lor a arătat că labiodentalele au devenit rapid mai frecvente în limbile care au adoptat agricultura acum circa 8000 de ani.

Bickel susține că aceste sunete ar fi putut chiar deveni indicatori de statut social în societăți antice precum cele din India. Astăzi, 76% din limbile indo-europene folosesc aceste sunete care și-au făcut loc în limbajul uman datorită transformării anatomiei noastre orale.

Totuși, această evoluție lingvistică și fiziologică a venit cu un preț. „Am câștigat noi sunete, dar poate nu a fost în totalitate un avantaj”, spune Moran. „Acum avem maxilare inferioare mai scurte, dinți înghesuiți și mai multe carii.”

Referințe:

• D. E. Blasi et al., Human sound systems are shaped by post-Neolithic changes in bite configuration.Science363,eaav3218(2019).DOI:10.1126/science.aav3218

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.