Informare pentru medici: Valoarea punctului pe serviciu medical in 2026 si valoarea garantată a unui punct per capita

Actualizare 2 ianuarie 2026:

Ordinul MS 2339 din 30 decembrie 2025 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1219 din 31 decembrie 2025.

Actualizare 24 decembrie 2025:

Informare Colegiul Medicilor din România: CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a publicat pe site proiectul de norme la contractul cadru conform celor convenite la negocierile de ieri purtate cu reprezentanții din Colegiul Medicilor din România. Astfel, în asistența medicală primară valorile punctelor vor fi începând cu 01.01.2026:

• Capita: 8,2 lei
• Serviciu: 10,3 lei
• Serviciu diagnostic sau terapeutic: 10,3 lei.
• În ambulatoriu de specialitate valoarea punctului va fi începând cu 01.01.2026 egal cu 6,5 lei.

Actualizare 23 decembrie 2025:

Executivul adâncește haosul din sănătate printr-o nouă răsturnare de poziție, la mai puțin de 24 de ore după publicarea proiectului de Ordonanță „Trenuleț”. Marți seara, 23 decembrie, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat public că valoarea punctului pe serviciu medical în ambulatoriul de specialitate va crește la 6,5 lei începând cu 1 ianuarie 2026, contrazicând explicit forma proiectului publicat luni de Guvern.

Declarația vine după ce proiectul de ordonanță afișat pe site-ul Ministerului Finanțelor prevedea amânarea acestei majorări până la 1 ianuarie 2027, decizie care a generat reacții dure din partea profesioniștilor din sănătate și a unor lideri politici, inclusiv din Parlament.

Potrivit ministrului sănătății, revenirea asupra deciziei de prorogare este rezultatul unor „negocieri intense, purtate cu argumente și cu responsabilitate față de sistem”. Alexandru Rogobete a subliniat că ambulatoriul nu este „o anexă a sistemului de sănătate”, ci o componentă esențială pentru prevenție, diagnostic precoce și continuitatea îngrijirii medicale.

Actualizare 22 decembrie:

Luni, 22 decembrie 2025, pe site-ul Ministerului de Finanțe a fost publicat un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Acesta conține următorul paragraf:

Art. XXI – La articolul XXXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, este de 6,5 lei.
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2028, valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, este de 8 lei.
(4) Pentru anul 2026, contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se elaborează cu respectarea prevederilor alin. (1).”

Documentul poate fi consultat aici (partea de interes pentru medici este la pagina 51).

Știrea inițială (14 decembrie):

Modificările propuse prin Proiectul de Ordin CNAS/MS (12 decembrie 2025): La 12 decembrie 2025, CNAS a publicat un proiect de ordin care aduce modificări Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 521/2023 (pachetele de servicii și Contractul-cadru) aprobate prin Ordinul MS/CNAS nr. 1857/441/2023. Acest proiect de act normativ este în consultare publică și include măsuri ce implementează prevederi ale Legii nr. 163/2025. Majoritatea schimbărilor propuse ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2026, având impact direct asupra activității medicilor (în special medicilor de familie).

Proiectul de ordin poate fi consultat pe pagina CNAS.

Medic24 a analizat proiectul și referatul de aprobare și vă oferă mai jos în sinteză principalele modificări structurate pe domenii, cu explicații și citate relevante din proiect, precum și implicațiile practice.

Asistență medicală primară

Program minim de 5 ore la punctele de lucru secundare:

Proiectul prevede introducerea unei obligații explicite pentru cabinetele medicale individuale care au puncte de lucru secundare. Medicul de familie titular (sau medicii angajați ai acestuia) trebuie să asigure la fiecare punct de lucru secundar un program de minimum 5 ore pe săptămână. Practic, dacă aveți un punct de lucru în altă localitate sau zonă, va trebui să organizați activitatea astfel încât acel cabinet secundar să fie deschis cel puțin 5 ore săptămânal. Nerespectarea acestei cerințe va fi considerată încălcare a obligațiilor contractuale și poate atrage sancțiuni (avertisment/amenzi) conform noilor prevederi. Măsura intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și urmărește îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în zonele deservite de puncte de lucru secundare.

Servicii de prevenție pentru persoane ≥ 40 ani – pachet minimal vs. pachet de bază:

Normele propuse corelează serviciile medicale preventive pentru pacienții în vârstă de 40 de ani și peste oferite în pachetul minimal (destinat persoanelor neasigurate) cu cele din pachetul de bază (pentru asigurați). Cu alte cuvinte, persoanele neasigurate de peste 40 de ani vor beneficia de aceleași investigații de prevenție ca și asigurații.

Implicație practică: Medicul de familie ar trebui să cunoască faptul că, de la 1 ianuarie 2026, pacienții neasigurați ≥40 ani au dreptul la setul complet de servicii preventive (de exemplu, analize de screening precum hemoleucograma etc.) similar cu pacienții asigurați, conform noilor norme, ceea ce îi va permite medicului să ofere și acestor pacienți evaluări preventive anuale fără bariere birocratice.

Schimbarea ponderii plăților per capita vs. per serviciu:

Se propune reducerea treptată a ponderii plății „per capita” în favoarea plății „per serviciu medical” în asistența primară. În anul 2026, fondul alocat medicinei de familie va fi împărțit 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata per serviciu, iar de la 1 ianuarie 2027 proporția va fi 20% per capita și 80% per serviciu.

Explicație: În prezent, veniturile medicilor de familie provin parțial din plata per capita (sumă lunară per pacient înscris) și parțial din plata per serviciu (pentru consultații și alte servicii efectiv prestate). Noua reglementare crește ponderea plăților în funcție de servicii, stimulând medicii să acorde mai multe consultații și servicii medicale, întrucât o parte mai mare din venit va depinde de activitatea realizată. Astfel, se încurajează implicarea activă în prevenție și tratament, reducând motivația de a menține liste pasive de pacienți. Pentru 2026, CNAS a calculat și valori garantate actualizate ale punctelor per capita și per serviciu astfel încât tranziția să fie sustenabilă.

4. În anexa nr. 2, la articolul 7, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (13), cu următorul cuprins:
„(13) Pentru anul 2026 valoarea garantată a punctului „per capita”, unică pe ţară, este de 8 lei.”

5. În anexa nr. 2, la articolul 7, după alineatul (22) se introduce un nou alineat, alin. (23), cu următorul cuprins:
„(23) Pentru anul 2026, valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical, inclusiv pentru plata pe serviciu medical diagnostic şi terapeutic, unică pe ţară, este de 10 lei.”

6. În anexa nr. 3, la articolul 9, punctul 1, după subpunctul 1.4. se introduce un nou subpunct, subpct. 1.4.1, cu următorul cuprins:
„1.4.1 Valoarea garantată a punctului „per capita”, unică pe ţară, este de 8 lei, valabilă pentru anul 2026.”

7. În anexa nr. 3, la articolul 9, punctul 1, după subpunctul 1.4. se introduce un nou subpunct, subpct. 1.4.1, cu următorul cuprins:
„1.4.1 Valoarea garantată a punctului „per capita”, unică pe ţară, este de 8 lei, valabilă pentru anul 2026.”

8. În anexa nr. 3, la articolul 9, punctul 2, după subpunctul 2.3. se introduc două noi subpuncte, subpct. 2.4 şi 2.5, cu următorul cuprins:

„2.4. Valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical este unică pe ţară şi este de 10 lei, valabilă pentru anul 2026.
2.5. Valoarea garantată pentru un punct pe serviciu medical diagnostic şi terapeutic este unică pe ţară şi este de 10 lei, valabilă pentru anul 2026.

Plata pe serviciu medical diagnostic şi terapeutic se face conform art. 1 alin. (3) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru serviciile diagnostice şi terapeutice nu se aplică ajustarea numărului de puncte în funcţie de gradul profesional al medicului.”

9. În anexa nr. 6A, la articolul 9, punctul 1, după subpunctul 1.3. se introduc două noi subpuncte, subpct. 1.4 și 1.5, cu următorul cuprins:
„1.4. Valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical este unică pe ţară şi este de 10 lei, valabilă pentru anul 2026.
1.5. Valoarea garantată pentru un punct pe serviciu medical diagnostic şi terapeutic este unică pe ţară şi este de 10 lei, valabilă pentru anul 2026.
Plata pe serviciu medical diagnostic şi terapeutic se face conform art. 1 alin. (3) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru serviciile diagnostice şi terapeutice nu se aplică ajustarea numărului de puncte în funcţie de gradul profesional al medicului.”

Impact practic: Medicii de familie trebuie să fie conștienți că, pentru a-și menține sau crește veniturile, va fi necesară acordarea unui volum mai mare de servicii (consultații, proceduri, activități preventive) deoarece plata per serviciu va reprezenta o parte majoritară din venit. De asemenea, pacienții vor beneficia de mai mult timp și atenție acordată, datorită stimulentelor financiare sporite pentru servicii.

Consultație preventivă suplimentară (zilnic):

Proiectul introduce decontarea unei consultații suplimentare de prevenție pe zi pentru fiecare medic de familie aflat în contract cu casa de asigurări. Această consultație profilactică suplimentară nu va fi inclusă în numărul maxim de servicii zilnice pe care medicul le poate deconta conform programului său de lucru și nu necesită extinderea programului de cabinet.

Ce înseamnă practic: În fiecare zi de lucru, medicul de familie va putea efectua (și deconta separat) încă o consultație dedicată prevenției (screening, evaluare risc, educație preventivă) pe lângă consultațiile curente. Această consultație nu consumă din plafonul zilnic de consultații obișnuite al medicului. Prin urmare, vă puteți programa zilnic un pacient pentru evaluare preventivă (de exemplu un pacient sănătos venit la control anual sau cu factori de risc) fără a vă diminua numărul de consultații pentru probleme acute sau cronice din acea zi. Financiar, casa de asigurări va plăti separat această consultație, stimulând medicii să acorde timp prevenției. Măsura este menită să crească accentul pe prevenție, fără a încărca suplimentar programul zilnic al medicului, și va intra în vigoare din 2026 odată cu noua structură de finanțare.

Venitul medicilor nou-veniți în sistem (medici de familie debutanți):

Având în vedere scăderea ponderii per capita, se propune actualizarea modului de calcul al venitului pentru medicii de familie nou-veniți într-o unitate administrativ-teritorială, pe perioada necesară constituirii listei proprii de pacienți. Scopul declarat este ca veniturile unui cabinet nou înființat să nu fie diminuate drastic din cauza valorii per capita reduse, menținând atractivitatea și sustenabilitatea practicii de medicină de familie la început de activitate.

Implicații: Un medic de familie care își deschide cabinet nou (de exemplu într-o localitate deficitară) va beneficia de un mecanism de sprijin financiar temporar – probabil sub forma unui venit minim garantat ori a unui coeficient de ajustare – astfel încât venitul său să fie comparabil cu al colegilor cu liste pline, chiar dacă inițial are puțini pacienți înscriși. Această măsură va ajuta integrarea noilor medici în sistemul de asistență primară și asigurarea continuității furnizării serviciilor medicale în zone până acum neacoperite. Pentru medicii existenți, această schimbare nu afectează direct practica curentă, dar pe termen lung poate reduce deficitul de medici de familie, mai ales în mediul rural sau zone defavorizate, aducând colegi noi în comunitate. Prevederea se va aplica de la 1 ianuarie 2026, odată cu celelalte modificări financiare din asistența primară.

(Notă: Toate modificările de mai sus pentru asistența medicală primară sunt propuse spre aplicare de la 1 ianuarie 2026, conform proiectului de ordin.)

Ambulatoriu de specialitate – specialități clinice

Medicii specialiști (internați, pediatri, cardiologi etc. care lucrează în ambulatoriu) vor avea un tarif mai bun per serviciu, ceea ce le poate crește veniturile și motivația de a efectua mai multe consultații / investigații în ambulatoriu. Pentru medicii de familie, acest lucru ar putea însemna o disponibilitate crescută a specialiștilor (aceștia fiind mai bine remunerați pentru activitatea în ambulatoriu).

Ambulatoriu de specialitate – medicină dentară

Bugetul orientativ lunar per medic dentist rămâne neschimbat: În asistența stomatologică, în anul 2026, suma orientativă per medic dentist/lună se menține la nivelul trimestrului IV 2025. Cu alte cuvinte, plafoanele lunare de decontare pentru medicii stomatologi din contract cu CAS nu cresc față de ultimele luni din 2025. Impact: Pentru medicii dentiști aflați în contract cu sistemul public (CNAS), bugetul alocat fiecărui cabinet rămâne identic cu cel de la sfârșitul anului anterior. Asta înseamnă că nu vor exista fonduri suplimentare în 2026 pentru servicii stomatologice în plus față de cele deja prevăzute, deci capacitatea de a oferi tratamente decontate rămâne similară.

Medicii de familie ar trebui să știe că trimiterea pacienților către cabinete stomatologice contractate CNAS se va face în aceleași condiții de finanțare ca în 2025, fără creșteri de buget – deci pacienții vor trebui în continuare planificați judicios în funcție de fondurile disponibile lunar la dentist.

Ambulatoriu de specialitate – specialități paraclinice (laboratoare și imagistică)

Contractarea structurilor mobile de diagnostic: Proiectul permite caselor de asigurări să încheie contracte pentru servicii paraclinice cu structurile mobile din spitale (unități medicale mobile). Aceste structuri mobile (de exemplu, caravane de screening, laboratoare mobile de analize sau imagistică mobilă) au fost înființate conform Legii 95/2006 și până acum nu erau incluse clar în contractare. Impact practic: De la 1 ianuarie 2026, laboratoarele și echipele mobile ale spitalelor (care se deplasează în teritoriu pentru investigații) vor putea oferi servicii decontate de CAS. Medicul de familie va putea astfel colabora cu aceste unități mobile pentru screening populațional sau investigații în zone izolate, știind că serviciile prestate acolo vor fi acoperite de asigurări. Spre exemplu, caravanele de mamografie, de analize sau radiologie mobilă organizate de spitale pot intra în contract cu CAS, facilitând accesul pacienților din mediul rural la investigații paraclinice gratuite.

Stimularea furnizorilor publici de investigații paraclinice: Se introduce un coeficient de ajustare pozitivă de 1,1 (adică +10%) pentru decontarea serviciilor paraclinice efectuate de furnizorii publici, comparativ cu furnizorii privați pentru aceleași tipuri de servicii și în condiții tehnice/umane echivalente.

Explicație: Practic, laboratoarele și centrele de imagistică din spitale publice vor primi cu 10% mai mulți bani per investigație față de un furnizor privat pentru același serviciu. Scopul este susținerea capacității publice în domeniul paraclinic, punând în aplicare art. IV din Legea 163/2025. Pentru medici, această schimbare ar putea însemna că laboratoarele publice vor avea resurse financiare suplimentare, ceea ce poate ajuta la reducerea listelor de așteptare sau la achiziția de reactivi/aparatură, îmbunătățind accesul pacienților la investigații. Medicul de familie poate lua în considerare trimiterea pacienților către laboratoare publice, știind că acestea sunt încurajate să preia mai mult volum de lucru.

Prioritizarea investigațiilor paraclinice pentru cazuri acute și monitorizarea bolilor cronice grave:

Proiectul prevede măsuri pentru prioritizarea alocării resurselor financiare în ambulatoriul paraclinic către afecțiunile acute și cazurile justificate clinic. Concret, se dorește ca investigațiile necesare stabilirii diagnosticului în cazurile acute să fie decontate cu prioritate, evitând epuizarea fondurilor pe cazuri mai puțin urgente. Simultan, se alocă resurse suplimentare pentru monitorizarea pacienților cu afecțiuni oncologice, de exemplu analize sau investigații periodice post-tratament, care vor fi decontate integral la nivelul realizat (fără plafon).

De asemenea, accesul pacienților cu boli cronice majore la investigații de înaltă performanță este asigurat prin noua reglementare a biletelor de trimitere tip Monitor: pacienții diagnosticați cu diabet zaharat, boli rare, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice sau boală cronică renală vor beneficia o dată pe an de un RMN, CT, scintigrafie sau angiografie decontată integral, dacă investigația este recomandată prin bilet Monitor de către specialist. Această decontare la nivel realizat (o dată pe an per pacient) garantează că pacienții cu boli cronice grave nu vor trebui să plătească din buzunar investigațiile imagistice esențiale monitorizării și că le vor primi chiar dacă laboratorul și-a atins plafonul de contract.

Impact practic: Pentru medicii de familie, noile reguli înseamnă că pacienții cu probleme acute pot obține mai repede investigațiile necesare (fără amânări din motive de fonduri epuizate), iar pacienții cu boli cronice serioase (ex: diabet, boli de inimă, boli rare) trebuie îndrumați anual către specialist pentru a primi biletul Monitor ce le asigură investigația imagistică gratuită anuală. Totodată, pacienții oncologici sau cu suspiciune oncologică, precum și cei înscriși în programele naționale de sănătate (TBC, HIV/SIDA etc.) vor continua să beneficieze de decontarea integrală a investigațiilor paraclinice necesare, chiar dacă se depășește valoarea de contract, asigurând acces necondiționat de limitările bugetare la diagnostic și monitorizare. Aceste măsuri sporesc echitatea și eficiența utilizării fondurilor paraclinice și sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Asistența medicală spitalicească (spitalizare continuă și spitalizare de zi)

Limitarea extinderii contractelor cu spitale private pentru spitalizare continuă: Proiectul de ordin, în acord cu Legea 163/2025, păstrează până la 31 decembrie 2028 același nivel de implicare a spitalelor private în sistemul public ca în prezent. Casele de asigurări vor putea încheia contracte cu furnizori privați de spitalizare continuă doar în limita numărului de paturi private deja contractate la 31 decembrie 2025. Cu alte cuvinte, nu se vor putea depăși capacitățile de internare privată existente în sistem la finalul lui 2025.

Impact: Această măsură blochează creșterea ponderii spitalelor private în decontările publice pentru următorii 3 ani. Pentru medici (inclusiv medicii de familie care trimit pacienți către spitale), în practică nu se vor vedea schimbări imediate – pacienții pot continua să fie internați în unitățile private deja în contract cu CAS, însă nu vor apărea contracte noi sau paturi suplimentare private finanțate public. Scopul declarat este menținerea sub control a cheltuielilor cu sectorul privat și întărirea capacității sectorului public.

Introducerea valorii de contract la spitalizarea de zi: Proiectul reglementează un mecanism nou de decontare pentru spitalizarea de zi, aliniat principiilor responsabilității bugetare. Mai exact, **serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi vor fi decontate lunar de CAS în limita valorii de contract alocate spitalului.

Astfel, fiecare spital/clinică va avea un buget stabilit (valoare de contract) pentru spitalizările de zi, iar decontarea lunară a cazurilor se va opri când suma atinge plafonul contractat.

Scop: Alinierea mecanismului de plată la bugetul disponibil, creșterea predictibilității și evitarea depășirilor de fonduri. Autoritățile motivează că, în contextul constrângerilor financiare actuale, era necesar acest sistem pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Important: Nu vor fi afectați pacienții cu afecțiuni grave sau cei din programe naționale – pentru aceștia se menține posibilitatea decontării integrale chiar peste contract. Conform proiectului, serviciile de spitalizare de zi acordate pacienților din categoriile vulnerabile vor fi plătite la nivel realizat (fără plafon) dacă pacienții se încadrează în anumite criterii: bolnavi înscriși în programele naționale de sănătate (pentru afecțiunea pentru care sunt în program), pacienți diagnosticați cu tuberculoză sau HIV/SIDA, pacienți cu afecțiuni oncologice sau suspiciune de cancer. Astfel, tratamentul acestor bolnavi nu va fi condiționat de valoarea de contract a spitalului, asigurându-li-se continuitatea terapiei.

Impact practic: Medicii de familie care supraveghează astfel de pacienți trebuie să știe că internările de zi pentru chimioterapie, investigații sau tratamente legate de TB, HIV, cancer etc. vor fi efectuate și decontate integral oricând este nevoie, fără a depinde de plafonul lunar al spitalului. În schimb, pentru cazurile obișnuite (non-urgente, care nu intră în excepțiile de mai sus), spitalele ar putea amâna unele spitalizări de zi spre luna următoare dacă și-au consumat bugetul – de aceea medicii trebuie să coordoneze cu spitalele programarea acestor internări planificabile.

Reglementarea programului medicilor din spital în ambulatoriul integrat:

O altă modificare derivată din Legea 163/2025 vizează stabilirea unui program maxim în care medicii de spital (exceptând șefii de secție) pot oferi consultații în ambulatoriul integrat al spitalului, în timpul programului lor normal de lucru. Cu alte cuvinte, s-a introdus o limită clară pentru cât timp din norma de bază a unui medic de spital poate fi alocat consultațiilor în policlinica integrată a spitalului, restul fiind dedicat activității în secție.

Impact: Această măsură asigură că medicii de spital nu își neglijează pacienții internați în favoarea consultațiilor ambulatorii. Pentru medicii de familie, poate însemna că specialiștii din spital (de exemplu, un cardiolog sau diabetolog care vede și pacienți în ambulatoriul spitalului) vor avea un timp limitat pentru consultații în ambulatoriu, ceea ce impune o planificare mai strictă a trimiterilor și programărilor pacienților la acei medici. Totuși, măsura asigură o calitate mai bună a îngrijirii în secțiile de spital, deoarece medicii vor petrece suficient timp cu pacienții internați.

Obligații sporite privind documentația pentru decontări: Proiectul impune furnizorilor de servicii medicale spitalicești obligații suplimentare față de controalele CAS. Concret, spitalele trebuie să pună la dispoziția organelor de control ale CAS toate documentele justificative și evidențele financiar-contabile privind sumele decontate, cu detalierea corespondenței dintre serviciile efectuate și consumul de medicamente/reactivi achiziționați. Astfel de documente includ, de exemplu, fișe de consum, facturi pentru medicamente și reactivi, registre de tratament etc., menite să arate că fondurile publice decontate au fost utilizate corect.

Impact: Pentru managerii de spitale și medicii implicați în management, această cerință înseamnă pregătire riguroasă pentru controalele CAS, cu riscul recuperării sumelor sau sancțiuni dacă se constată neconcordanțe între ce s-a decontat și ce s-a consumat efectiv la patul pacientului. Medicului de familie îi revine indirect rolul de a colabora cu spitalul prin documente medicale corecte (bilete de trimitere, scrisori medicale completate corect), însă obligația se aplică în principal spitalelor. Măsura vine pe fondul necesității de transparență sporită și control al cheltuielilor din Fondul Național Unic de Asigurări.

Programe naționale de sănătate și accesul persoanelor neasigurate

Extinderea pachetului de bază pentru bolnavii neasigurați din unele programe naționale: Proiectul aliniază Normele la prevederile Legii nr. 163/2025, astfel încât pacienții neasigurați, dacă sunt înscriși în Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA sau în Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei, să beneficieze de pachetul de servicii de bază prevăzut de Contractul-cadru, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale incluse în respectivele programe naționale, până la vindecarea afecțiunii.

Aceasta este o schimbare importantă: până acum, persoanele neasigurate aveau doar dreptul la pachetul minimal de servicii (urgențe, anumite servicii profilactice etc.), dar prin această modificare, un bolnav neasigurat de TBC sau HIV primește practic statutul de asigurat pe durata bolii, având acces complet la consultații de specialitate, analize de laborator, investigații, spitalizare de zi/continuă și medicamente, la fel ca un asigurat obișnuit. Impact practic: Medicul de familie care are în evidență sau este contactat de un pacient neasigurat cu tuberculoză sau infecție HIV/SIDA trebuie să știe că poate acorda toate serviciile medicale necesare acestor pacienți și îi poate include în circuitul normal de îngrijiri (trimiteri la specialist, analize, internări) fără limitările pachetului minimal. De asemenea, pacienții respectivi beneficiază gratuit de tratamentul specific din programul național (medicamente anti-TB, antiretrovirale etc.), de materiale sanitare (ex. măști, teste) și de eventuale dispozitive medicale, până la vindecare sau finalizarea terapiei. Această măsură, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026, întărește controlul bolilor transmisibile și protejează comunitatea, asigurând că lipsa calității de asigurat nu mai este o barieră în calea tratamentului complet pentru TBC și HIV.

(Alte programe naționale: Proiectul nu introduce modificări notabile pentru alte programe naționale de sănătate, accentul fiind pus pe cele două menționate mai sus. Însă, așa cum s-a menționat la secțiunea paraclinică, pacienții oncologici și cei din programele de diabet, boli rare, cardiovasculare etc. au acum garanția accesului la investigații esențiale, indiferent de limitările de contract – aspect corelat cu programele naționale existente.)*

Finanțare – punctaje, plăți per capita și per serviciu

Modificările de mai jos privind finanțarea intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 pentru anul financiar 2026, conform proiectului.

Asistența medicală primară – noua structură a finanțării: În medicina de familie, se confirmă o restructurare a fondurilor: doar 25% din buget va remunera numărul de pacienți înscriși (per capita), iar 75% va remunera serviciile efectiv prestate (per serviciu) în 2026, urmând ca din 2027 raportul să devină 20%/80%. Pentru a operaționaliza acest raport, Normele stabilesc valorile minim garantate ale punctelor în funcție de fondurile alocate. Conform proiectului, valoarea garantată a unui punct „per capita” în 2026 este de 8 lei, iar valoarea unui punct per serviciu (consultație/procedură) este de 10 lei, la nivel național. (Aceste valori sunt calculate pe baza bugetului estimat și pot fi ajustate ulterior de CAS în funcție de execuția bugetară, dar oferă medicilor un reper despre tarifele pe care le vor primi pe pacienți și pe servicii.)

Impact: Medicii de familie vor observa că venitul lunar per pacient înscris (capitația) se va plafona în jurul a 8 lei/pacient, însă fiecare consultație sau serviciu raportat va valora mai mult decât în 2025 (punct serviciu ~10 lei). În practică, un cabinet cu mulți pacienți dar activitate scăzută ar putea vedea o scădere a veniturilor, pe când un cabinet cu activitate intensă (multe consultații, prevenție, management proactiv al bolnavilor cronici) va fi recompensat mai bine. Astfel, sistemul de punctaj revizuit recompensează calitatea și cantitatea serviciilor oferite, nu doar numărul de înscriși, lucru benefic atât pentru pacienți cât și pentru medic (prin venituri suplimentare dacă este activ). Totodată, după cum s-a menționat, medicii nou intrați în contract vor fi protejați împotriva scăderii excesive a veniturilor, prin mecanisme temporare de susținere, astfel încât tranziția la noul sistem de plată să nu descurajeze instalarea de noi cabinete.

Medicină dentară: Bugetul orientativ alocat fiecărui medic dentist rămâne în 2026 la nivelul din finalul 2025, deci fără majorare. Asta înseamnă că numărul de proceduri stomatologice decontate per cabinet va fi similar cu anul precedent. Medicii dentiști trebuie să gestioneze eficient aceleași fonduri, iar medicii trimițători (de familie) trebuie să informeze pacienții că sumele disponibile pentru tratamente gratuite la dentist sunt limitate ca și în 2025.

Specialități paraclinice (laboratoare, imagistică): Se alocă un coeficient de creștere de +10% pentru furnizorii publici față de cei privați, la decontarea investigațiilor paraclinice. Astfel, un RMN sau o analiză de laborator efectuată într-un spital de stat va fi plătită de CAS cu 10% mai mult decât aceeași investigație la un centru privat, stimulând finanțarea sistemului public. De asemenea, fondurile paraclinice vor fi concentrate prioritar pe cazurile acute și pacienții cu boli grave, după cum s-a detaliat anterior, asigurând că investigațiile esențiale sunt finanțate chiar dacă bugetul este restrâns.

Alte aspecte financiare: În spitalizarea de zi, implementarea valorii de contract (plafon lunar) va crește controlul costurilor, iar sancțiunile financiare (ex: recuperarea contravalorii serviciilor efectuate peste contract pentru cazurile care nu fac obiectul excepțiilor) vor disciplina utilizarea fondurilor. Per ansamblu, modificările financiare din acest proiect urmăresc sustenabilitatea sistemului de asigurări de sănătate, punând accent pe prevenție și eficiență. Medicii sunt încurajați să fie proactivi (prin plata axată pe servicii), iar furnizorii publici sunt sprijiniți în competiția cu cei privați. Toate aceste schimbări se vor reflecta în contractele cadru pe 2026, iar medicii trebuie să fie atenți la noile valori și condiții când își vor negocia/semna actele adiționale sau noile contracte cu CAS la începutul anului.

Sancțiuni și obligații noi pentru furnizorii de servicii medicale

Proiectul de modificare a Normelor aduce și înăsprirea unor sancțiuni respectiv introducerea unor noi obligații pentru furnizori, în concordanță cu Legea 163/2025. Aceste schimbări vizează creșterea conformității cu noile reguli și asigurarea calității serviciilor. Iată principalele aspecte:

După cum s-a menționat, medicii de familie cu puncte de lucru secundare au acum obligația fermă de a asigura minim 5 ore/săptămână la fiecare punct secundar. Această cerință, fiind acum parte din Norme, va fi monitorizată de CAS; nerespectarea ei constituie abatere contractuală. Medicii de familie trebuie deci să-și planifice orarul astfel încât să respecte programul declarat la punctele secundare, altfel riscă sancțiuni.

Furnizorii de servicii spitalicești au obligația explicită de a păstra transparența financiară: la controalele CAS, spitalele trebuie să prezinte documente justificative detaliate pentru sumele decontate (inclusiv corelația între consumul de medicamente/materiale și procedurile efectuate). Această obligație nou introdusă pune presiune pe spitale să aibă o evidență riguroasă; în același timp, oferă CAS instrumente clare pentru audit. Pentru medici, asta se traduce printr-o atenție sporită la completarea corectă a foilor de observație, a codurilor de servicii și a consumabilelor folosite, deoarece orice inadvertență poate fi depistată și penalizată.

Medicii din spitalele publice (exceptând șefii de secție) trebuie să respecte noile limite privind programul în ambulatoriul integrat al spitalului, conform modificării de mai sus. Aceasta devine o obligație contractuală în sarcina spitalului și a medicului, menită să asigure că timpul alocat în contract pentru ambulatoriu integrat nu este depășit. Spitalele vor trebui să organizeze orarul medicilor astfel încât să nu încalce aceste prevederi.

Sancțiuni actualizate și mai dure pentru abateri: Normele sancționează mai sever nerespectarea obligațiilor de către furnizori. În special, acolo unde legea 163/2025 a impus sancțiuni mărite, proiectul de ordin le include. De exemplu, în cazul constatării repetate a neîndeplinirii unei obligații contractuale, furnizorul va primi amendă de 20.000 lei, după ce la prima abatere a fost aplicat un avertisment scris. Iată cum este prevăzut în proiect: „a) la prima constatare, avertisment scris; b) începând cu a doua constatare, amendă în cuantum de 20.000 lei.”. Această exemplificare indică toleranță zero la abateri repetate. De asemenea, pot exista și alte sancțiuni precum reducerea cu un anumit procent a valorii de contract, recuperarea sumelor platite necuvenit, suspendarea temporară a contractului sau, în cazuri grave, rezilierea contractului cu CAS (conform reglementărilor cadru din Legea 95/2006).

Impact: Furnizorii (inclusiv cabinetele medicilor de familie) trebuie să acorde o atenție sporită conformării la toate obligațiile contractuale: respectarea programului de lucru declarat, raportarea serviciilor conform realității, folosirea corectă a biletelor de trimitere și rețetelor, respectarea protocoalelor de practică etc. Noile sancțiuni financiare substanțiale pot afecta grav bugetul unui cabinet sau spital în caz de abateri, deci prevenirea lor este esențială. Practic, recomandarea este ca fiecare furnizor să revadă condițiile contractuale actualizate pentru 2026 și să implementeze măsuri interne de asigurare a calității și conformității (de exemplu, instruirea personalului privind noile cerințe, audit intern al raportărilor, organizarea programului conform noilor reguli).

Corelarea cu Legea 163/2025: Toate noile obligații și sancțiuni menționate mai sus sunt introduse pentru a corobora Normele cu modificările legislative recente aduse de Legea 163/2025. Această lege a impus, de exemplu, obligativitatea furnizării documentelor financiare la control și a crescut cuantumul amenzilor. Prin urmare, proiectul de ordin transpune aceste prevederi în contractul-cadru astfel încât, odată cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026, atât medicii de familie cât și ceilalți furnizori de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale vor trebui să se conformeze noilor cerințe.

În concluzie, acest proiect de ordin aduce schimbări importante pentru medici, în special pentru medicii de familie, începând cu 1 ianuarie 2026. Se remarcă orientarea către prevenție și servicii (prin ajustările de finanțare), încercarea de a acoperi mai bine zonele deficitare (prin obligația punctelor de lucru secundare și sprijinul medicilor noi), precum și măsuri de control bugetar (plafonarea spitalizărilor de zi, prioritizarea investigațiilor) și de responsabilizare a furnizorilor (obligații și sancțiuni sporite). Medicii sunt sfătuiți să studieze cu atenție forma finală a Ordinului atunci când va fi aprobat, pentru a-și adapta practicile în conformitate și a valorifica noile oportunități (ex: consultația preventivă zilnică suplimentară), evitând totodată eventualele sancțiuni prin conformare la noile reguli.

Surse analizate:

• Proiectul de Ordin MS/CNAS publicat la 12.12.2025 – Referat de aprobare și text integral al modificărilor propuse.
• Expunerea motivelor și prevederile Legii nr. 163/2025, integrate în proiect (fragmente relevante).
• Textul proiectului de Norme (modificări punctuale în anexele Ordinului 1857/441/2023) – citate selective privind finanțarea și sancțiunile

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.