Hemoglobinuria Paroxistică Nocturnă – o boală rară, gravă și frecvent subdiagnosticată

Societatea Română de Hematologie și Alianța Națională pentru Boli Rare din România marchează Ziua Mondială de Conștientizare a Hemoglobinuriei Paroxistice Nocturne (HPN), o afecțiune hematologică rară caracterizată prin distrugerea prematură a globulelor roșii (hemoliză intravasculară), risc crescut de tromboze și impact major asupra calității vieții.

HPN apare atunci când celulele stem hematopoietice dezvoltă o mutație dobândită la nivelul genei PIGA, ceea ce determină pierderea unor proteine de suprafață care protejează eritrocitele de sistemul imun. Rezultatul este distrugerea lor prematură, cu eliberarea hemoglobinei în circulație și apariția hemoglobinuriei – urină închisă la culoare, mai evidentă dimineața.

Boala afectează predominant adulți tineri, între 30 și 40 de ani, iar manifestările sunt adesea nespecifice: oboseală severă și persistentă, anemie, dureri abdominale, dispnee, cefalee sau evenimente trombotice inexplicabile. Tromboza este principala cauză de deces la pacienții cu HPN – două treimi dintre decese având la bază un episod trombotic sever.

Diagnosticul se stabilește prin citometrie în flux, metoda care identifică prezența „clonei HPN” la nivelul celulelor sanguine. Managementul bolii necesită o abordare multidisciplinară, monitorizare hematologică regulată și acces la terapii specifice care reduc hemoliza, previn complicațiile și îmbunătățesc supraviețuirea. Fără tratament adecvat, un pacient din trei poate deceda în primii cinci ani de la debutul bolii.

„În fața unui pacient cu anemie hemolitică, în prezența unei oboseli care nu se explică ușor, datoria noastră profesională este să gândim dincolo de obișnuit. Hemoglobinuria Paroxistică Nocturnă este o patologie rară, dar cu consecințe potențial severe. Recunoașterea tiparelor clinice și trimiterea rapidă pentru confirmarea diagnosticului prin citometrie în flux pot salva vieți și pot preveni dizabilitatea”, subliniază Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu, președintele Societății Române de Hematologie.

Pentru pacienți, HPN reprezintă un drum dificil către diagnostic, marcat de întârzieri, lipsă de informare și acces neuniform la tratament. „Oboseala invalidantă, episoadele de hemoliză și riscul de tromboze pot transforma radical viața de zi cu zi. Fiecare lună câștigată prin recunoaștere timpurie și orientare corectă către hematolog înseamnă mai puțină suferință și mai multă predictibilitate”, transmite Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare din România.

Apelul comun al celor două organizații este clar: recunoașterea semnelor clinice, orientarea rapidă către specialistul hematolog și accesul echitabil la îngrijire multidisciplinară pot scurta semnificativ drumul către diagnostic și pot îmbunătăți prognosticul pacienților cu Hemoglobinurie Paroxistică Nocturnă.

Actualități în Studiul Hemoglobinuriei Paroxistice Nocturne (HPN) – 2025

Hemoglobinuria Paroxistică Nocturnă (HPN) este o boală hematologică rară, dobândită, caracterizată prin distrugerea complement-mediată a eritrocitelor, ducând la hemoliză intravasculară, tromboze și insuficiență medulară. Este cauzată de o mutație somatică în gena PIGA, localizată pe cromozomul X, ceea ce duce la absența proteinelor de ancorare GPI (CD55 și CD59) de pe suprafața celulelor hematopoietice, făcându-le vulnerabile la atacul sistemului complement (Luzzatto & Nakao, 2025).

Noutăți în diagnostic și patogeneză

Un progres important în înțelegerea patogenezei HPN a fost clarificarea rolului selectiv al sistemului imun: celulele cu mutații PIGA scapă de atacul imun mediat de limfocitele T citotoxice, ceea ce le permite expansiunea clonală într-un microambient hematopoietic afectat (Luzzatto & Nakao, 2025).

Analiza mutațională recentă la pacienți brazilieni cu HPN a evidențiat o mare variabilitate a mutațiilor PIGA, fără puncte „hotspot” comune, subliniind natura heterogenă a bolii (Yamakawa et al., 2025).

Progrese terapeutice recente

Inhibitori ai complementului

Terapia cu inhibitori ai complementului a cunoscut o expansiune semnificativă:

• Eculizumab și ravulizumab, inhibitori ai componentei C5, rămân standardul, dar limitările lor în controlul hemolizei extravasculare au dus la dezvoltarea de noi molecule (Perry & Buttlar, 2025).
• Pegcetacoplan (inhibitor C3) s-a dovedit eficient în reducerea hemolizei totale și îmbunătățirea simptomelor în perioade perioperatorii prin ajustarea dozelor (Pampliega-Arzuaga Mendez et al., 2025).
• Iptacopan (inhibitor al factorului B) oferă o alternativă orală eficientă pentru pacienții cu răspuns suboptimal la eculizumab (Klimova et al., 2025).
• Danicopan, aprobat recent de FDA, aduce beneficii adăugate prin reducerea hemolizei mixte și îmbunătățirea calității vieții (Gul et al., 2025).

Transplantul medular

Transplantul de celule stem hematopoietice (HSCT) rămâne singura opțiune curativă, mai ales la pacienții cu forme refractare sau citopenii severe. Progrese recente includ protocoale cu toxicitate redusă (fludarabină/treosulfan) care îmbunătățesc supraviețuirea (Ussowicz et al., 2025), (Li et al., 2025).

Cazuri speciale și complicații

Tromboze arteriale: HPN poate duce la infarct miocardic recurent, inclusiv la tineri, subliniind necesitatea unui screening activ pentru status pro-trombotic (Fu & Guo, 2025), (Bharti et al., 2025).

Infecții oportuniste: Terapia cu inhibitori ai complementului implică risc crescut de infecții, inclusiv meningococie severă în timpul tratamentului cu pegcetacoplan (Starck et al., 2025).

Recomandări pentru medicii de familie

Suspiciune clinică activă: Pacienții cu anemie hemolitică neexplicată, tromboze atipice sau pancitopenie trebuie evaluați pentru HPN prin citometrie în flux.

Monitorizare atentă: Urmărirea parametrilor de hemoliză (LDH, bilirubină indirectă, reticulocite), tromboză și funcția renală este esențială.

Colaborare multidisciplinară: Pacienții cu HPN trebuie gestionați în echipe mixte (hematologie, nefrologie, infecțioase, cardiologie).

Vaccinare obligatorie: Toți pacienții care urmează terapii anti-complement trebuie vaccinați împotriva meningococului, pneumococului și Haemophilus influenzae.

Educație pacient: Informarea privind riscurile de tromboză, semne de hemoliză și infecții este vitală pentru intervenții precoce.

Referințe:

Luzzatto, L., & Nakao, S. (2025). Pathogenesis of Paroxysmal Nocturnal Hemoglobinuria.. Blood. https://doi.org/10.1182/blood.2024025975.

Yamakawa, P., Gomes, C., Mendes, A., De Oliveira, C., Freitas, F., Bettoni, F., Santos, E., De Molla, V., Gonçalves, M., Branquinho, J., Nogueira, B., Pesquero, J., & Arrais-Rodrigues, C. (2025). Somatic mutations in Brazilian patients with paroxysmal nocturnal hemoglobinuria: a comprehensive analysis. Frontiers in Medicine, 12. https://doi.org/10.3389/fmed.2025.1472186.

Perry, C., Von Buttlar, X., & Thota, S. (2025). The Advancing Landscape of Paroxysmal Nocturnal Hemoglobinuria Treatment. Turkish Journal of Hematology, 42, 74 – 81. https://doi.org/10.4274/tjh.galenos.2025.2025.0054.

Pampliega, M., Arzuaga-Mendez, J., & Gamiz, M. (2025). Dose Adjustments of Pegcetacoplan in a Patient With Paroxysmal Nocturnal Hemoglobinuria Undergoing Surgery: A Case Report. Cureus, 17. https://doi.org/10.7759/cureus.81134.

Klimova, O., Golubovskaya, I., Kuznetsov, Y., Marchenko, M., & Kulagin, A. (2025). [Efficacy of iptacopan monotherapy for suboptimal response to eculizumab in patients with paroxysmal nocturnal hemoglobinuria].. Terapevticheskii arkhiv, 97 1, 46-53 . https://doi.org/10.26442/00403660.2025.01.203146.

Gul, M., Mughal, M., Fareed, A., Azad, S., Khan, G., Shahid, M., Noori, S., & Qayyum, S. (2025). Danicopan’s FDA approval: a breakthrough in the treatment of paroxysmal nocturnal hemoglobinuria. International Journal of Surgery: Global Health, 8. https://doi.org/10.1097/GH9.0000000000000544.

Ussowicz, M., Przystupski, D., Mensah-Glanowska, P., & Piekarska, A. (2025). Current status and perspectives of hematopoietic cell transplantation in patients with paroxysmal nocturnal hemoglobinuria. Frontiers in Immunology, 15. https://doi.org/10.3389/fimmu.2024.1521484.

Li, Z., Zeng, D., Fu, R., & Zhang, X. (2025). Progress in clinical research on allogeneic hematopoietic stem cell transplantation for the treatment of paroxysmal nocturnal hemoglobinuria. Medicine Plus. https://doi.org/10.1016/j.medp.2025.100070.

Fu, X., Guo, Y., Wang, S., & Zhang, W. (2025). Short-term recurrent coronary artery thrombosis with acute myocardial infarction in a patient with aplastic anemia–paroxysmal nocturnal hemoglobinuria syndrome: a case report. Frontiers in Cardiovascular Medicine, 12. https://doi.org/10.3389/fcvm.2025.1532842.

Bharti, S., Singh, R., Kumar, S., & Kumar, A. (2025). Unraveling the Mysteries: Paroxysmal Nocturnal Hemoglobinuria and Its Unexpected Link to Stroke in Young Adult.. The Journal of the Association of Physicians of India, 73 1, 70-72 . https://doi.org/10.59556/japi.73.0805.

Starck, L., Nummi, V., Poikonen, E., Lehtinen, A., Kivelä, P., Friberg, N., Torvikoski, J., Toropainen, M., & Meri, S. (2025). Meningococcal Sepsis in Patient with Paroxysmal Nocturnal Hemoglobinuria during Pegcetacoplan Therapy. Emerging Infectious Diseases, 31, 583 – 586. https://doi.org/10.3201/eid3103.241182.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.