Finerenona, asociată cu un risc mai mare de litiază renală într-un studiu real-world

Tratamentul cu finerenonă a fost asociat cu o incidență mai mare a litiazei renale comparativ cu spironolactona, inhibitorii SGLT2 și inhibitorii ECA sau sartanii, potrivit unui nou studiu real-world publicat în Scientific Reports. Autorii subliniază însă că rezultatele provin dintr-o analiză observațională retrospectivă și necesită confirmare în studii prospective.

Studiul, realizat de Yi-Hong Chen și colaboratorii, a analizat date din rețeaua americană TriNetX US Collaborative Network, pentru perioada iunie 2021 – iunie 2024. Cercetătorii au comparat pacienții adulți care au început tratamentul cu finerenonă cu grupuri similare de pacienți care au început tratament cu spironolactonă, inhibitori SGLT2 sau inhibitori ECA/sartani.

Lucrarea, intitulată Risk of nephrolithiasis with finerenone versus other chronic kidney disease medications: a comparative real-world evidence study, a fost publicată la 18 august 2026 în Scientific Reports, DOI 10.1038/s41598-026-65475-8.

Risc relativ cu 33% până la aproape 50% mai mare

Obiectivul principal al cercetării a fost apariția unui nou diagnostic de nefrolitiază între lunile 4 și 16 după începerea tratamentului.

După echilibrarea grupurilor prin propensity score matching, tratamentul cu finerenonă a fost asociat cu un risc mai mare de litiază renală în toate cele trei comparații.

• față de spironolactonă: HR 1,328; IC 95% 1,065–1,657;
• față de inhibitorii SGLT2: HR 1,483; IC 95% 1,118–1,967;
• față de inhibitorii ECA sau sartani: HR 1,495; IC 95% 1,145–1,953.

Valorile corespund unor creșteri relative ale riscului de aproximativ 32,8%, 48,3% și, respectiv, 49,5%.

În comparația cu spironolactona, de exemplu, au fost identificate 192 de cazuri de nefrolitiază în rândul a 8.772 de pacienți tratați cu finerenonă și 133 de cazuri între cei 8.772 de pacienți din grupul comparator, pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproximativ 14 luni.

Un posibil semnal și la pacienții care primesc inhibitori SGLT2

Cercetătorii au analizat separat pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care primeau inhibitori SGLT2. Adăugarea finerenonei a fost asociată cu un risc mai mare de litiază comparativ cu administrarea inhibitorului SGLT2 fără finerenonă.

Rezultatul este interesant deoarece există date anterioare care sugerează că inhibitorii SGLT2 ar putea avea un efect protector față de formarea calculilor renali. Autorii ridică astfel ipoteza că finerenona ar putea modifica o parte din acest potențial efect protector.

Este vorba însă despre o ipoteză generată de date observaționale, nu despre demonstrarea unui mecanism farmacologic.

Asocierea a devenit mai puțin clară pentru cazurile severe de litiază

Un element important pentru interpretarea rezultatelor apare într-o analiză de sensibilitate realizată de cercetători.

Diagnosticele ICD utilizate pentru obiectivul principal puteau include atât calculi simptomatici, cât și cazuri descoperite incidental. Autorii au repetat analiza utilizând un criteriu mai strict, care a inclus colica renală simptomatică, uropatia obstructivă sau litiaza care a necesitat tratament chirurgical.

În această analiză, riscul a rămas semnificativ mai mare pentru finerenonă comparativ cu spironolactona, cu HR 1,674, însă diferența față de inhibitorii SGLT2 și față de inhibitorii ECA/sartani nu a mai atins semnificația statistică.

Autorii consideră că această atenuare a asocierii justifică investigații suplimentare pentru a stabili dacă finerenona crește într-adevăr riscul evenimentelor litiazice relevante clinic.

Studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate

Rezultatele trebuie interpretate în contextul metodologiei. Cercetarea este retrospectivă și observațională și se bazează pe date din dosarele medicale electronice ale instituțiilor participante la rețeaua TriNetX.

Chiar dacă cercetătorii au utilizat metode statistice pentru a echilibra caracteristicile pacienților, nu pot fi eliminate toate diferențele dintre grupuri. Dieta, cantitatea zilnică de lichide consumate, profilul metabolic urinar, administrarea unor suplimente fără prescripție și alte intervenții pentru prevenirea litiazei nu au putut fi evaluate în detaliu.

De asemenea, utilizarea codurilor de diagnostic poate introduce erori de clasificare, iar pacienții cărora li se prescrie finerenonă ar putea fi investigați imagistic sau monitorizați diferit față de alte categorii de pacienți.

Prin urmare, studiul identifică o asociere statistică și un posibil semnal de siguranță, dar nu demonstrează că finerenona determină apariția calculilor renali.

Beneficiile cardiorenale ale finerenonei rămân bine documentate

Semnalul privind litiaza trebuie analizat în raport cu beneficiile cunoscute ale finerenonei. Medicamentul este un antagonist nesteroidian al receptorului mineralocorticoid, utilizat în managementul bolii cronice de rinichi și evaluat extensiv pentru efectele sale renale și cardiovasculare.

Studii randomizate de amploare au demonstrat beneficii asupra progresiei bolii renale și asupra unor evenimente cardiovasculare. Mai recent, studiul FIND-CKD, publicat în 2026 în New England Journal of Medicine, a arătat și la pacienți cu boală cronică de rinichi fără diabet o scădere mai lentă a ratei de filtrare glomerulară sub finerenonă comparativ cu placebo.

Noile date privind nefrolitiaza nu modifică singure raportul beneficiu-risc stabilit pentru pacienții eligibili și nu constituie o bază pentru întreruperea tratamentului. Ele indică însă un posibil efect care merită urmărit și investigat în studii prospective.

Ce aduce nou studiul

Autorii arată că impactul finerenonei asupra riscului de litiază renală a fost până acum insuficient studiat. Analiza oferă astfel un prim semnal real-world care poate orienta cercetările viitoare, inclusiv către identificarea pacienților la care riscul ar putea fi mai important.

Următoarea etapă va trebui să stabilească dacă asocierea se reproduce în alte populații și, mai ales, dacă există o creștere reală a calculilor simptomatici și a evenimentelor care necesită intervenție medicală.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.