Fibroza hepatică: stadii F0-F4, cauze și cum se evaluează fără biopsie

Un ficat anormal la ecografie sau transaminazele ușor crescute pot fi semnale că funcțiile ficatului au fost afectate de o anumită afecțiune. De vină ar putea fi și fibroza hepatică în stadii incipiente, care distruge treptat ficatul. Ea poate fi oprită mai eficient dacă este descoperită la timp.

În trecut, principala metodă de diagnosticare era bazată pe biopsia hepatică. Astăzi, alternativele neinvazive, printre care și testul FibroScan, fără ace sau anestezie, sunt preferate.

Fibroza hepatică. Simptomatologie, cauze și stadializare

Fibroza hepatică nu este o boală în sine, ci o etapă cronică a afectării hepatice, manifestată prin acumularea de țesut cicatricial în ficat, care înlocuiește celulele hepatice sănătoase, potențial reversibilă dacă se tratează la timp cauza.

Acumularea este treptată, ficatul devine mai puțin flexibil, funcționarea sa normală este afectată. Spre deosebire de tumori, fibroza nu formează o masă sau o creștere în anumite părți, ajungând să se dezvolte în tot ficatul.

Mecanismul apariției fibrozei hepatice este relativ simplu: leziunile continue declanșează un proces de cicatrizare, ficatul încearcă să se vindece, produce proteine fibroase rezistente în jurul leziunilor, de unde, în stadiile avansate, crește presiunea în vena portă și se reduce funcționarea ficatului.

De notat că fibroza hepatică nu duce întotdeauna la ciroză sau insuficiență hepatică.

Cauzele fibrozei hepatice, care duc la leziuni hepatice cronice, sunt:

• Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD) – este legată de obezitate, de diabetul de tip 2 și de rezistența la insulină;

• Consumul excesiv și pe termen lung de alcool – duce la leziuni hepatice continue. Alcoolul metabolizat de ficat produce acetaldehidă, o substanță toxică, regenerarea țesutului hepatic și descompunerea țesutului cicatricial fiind încetinite;

• Hepatitele virale cronice (B și C) – afectează ficatul printr-un proces continuu de distrugere și încercare de vindecare a țesutului hepatic;

• Boli autoimune – hepatita autoimună și colangita sclerozantă primară, care apar când sistemul imunitar atacă din greșeală ficatul sau căile biliare;

• Boli cardiace și vasculare – sindromul Budd-Chiari și insuficiența cardiacă dreaptă pot reduce fluxul sanguin dinspre ficat, ducând la congestie și afectarea funcțiilor sale;

• Alte cauze – blocaje ale căilor biliare, anumite medicamente, schistosomiaza. S-a documentat și o formă congenitală de fibroză hepatică, prezentă de la naștere.

Simptomatologia fibrozei hepatice nu există în fazele incipiente. De regulă, abia în stadiul 4, ciroza, mai ales când aceasta se decompensează, apar simptome evidente, greu de ignorat. Problemele hepatice sunt adesea descoperite întâmplător prin analize de sânge și investigații imagistice care nu au legătură cu diagnosticarea fibrozei.

Primele simptome sunt legate de boala care cauzează leziunea hepatică, boala steatotică hepatică, boala hepatică alcoolică sau hepatita virală cronică, și nu neapărat de cicatrizarea în sine.

Pe măsură ce fibroza hepatică progresează, simptomele se pot înmulți și agrava. Este vorba despre: oboseală, mâncărime a pielii, pierderea apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, greață și vărsături, pierdere musculară și slăbiciune, crampe musculare, disconfort ușor sau durere în partea dreaptă sus a abdomenului.

Progresia spre ciroză/decompensare poate însemna simptomatologie modificată, printre care vânătăi și sângerări care apar cu ușurință, tulburări de somn, mâncărime severă a pielii, icter, encefalopatie hepatică, edeme, ascită.

Prezența unor simptome precum vărsături cu sânge sau sânge în scaun, vânătăi sau sângerări care apar cu ușurință, îngălbenirea bruscă a pielii sau a albului ochilor va trimite pacientul de urgență la medic pentru evaluare și diagnosticare.

Clasificarea histologică a fibrozei hepatice se realizează printr-un sistem cu stadiile F0-F4 (sistemul METAVIR sau scorul METAVIR) bazat pe biopsie.

F0 indică lipsa fibrozei.

F1 indică fibroză portală fără septuri (colagen în exces în spațiile porte).

F2 indică fibroză portală cu septuri rare (colagen septal între unele spații porte din ficat).

F3 indică numeroase septuri fără ciroză, fibroză avansată, dar riscul de progresie spre ciroză crește semnificativ.

F4 corespunde cirozei: colagenul septal ajunge în cele din urmă să formeze septuri complete și largi între toate spațiile porte și zonele venei centrale, intersectând arhitectura lobulară și înconjurând noduli hepatocelulari regenerativi. Cicatrizarea este de regulă greu reversibilă și funcția hepatică suferă.

Diagnosticarea fibrozei hepatice cu și fără biopsie

Diagnosticarea fibrozei hepatice va avea un circuit tipic ce va implica medicul de familie, gastroenterologul, hepatologul. Medicul de familie va verifica prezența hepatitei virale, a celei autoimune și a bolilor hepatice grave, va evalua fibroza cu teste neinvazive. Gastroenterologii și hepatologii efectuează biopsii hepatice și elastografii prin ultrasunete, iar elastografia prin RMN se realizează în serviciile de imagistică.

Se vor recomanda în prima fază analize de sânge pentru verificarea stresului hepatic. La rezultate anormale se merge mai departe cu investigații imagistice. Exemple de analize, teste pentru fibroză hepatică:

• Indicele FIB-4 sau Scorul FIB-4 – calcul pe baza a 4 elemente: vârsta, transaminazele (AST și ALT) și numărul de trombocite, pentru depistarea unui risc mare de fibroză avansată la pacienții cu hepatită B, C sau ficat gras;

• Indicele APRI sau Raportul AST/Trombocite – este o formulă matematică care împarte valoarea transaminazei AST, raportată la limita superioară a normalului, la numărul de trombocite;

• FibroTest-ActiTest – test de sânge specializat care combină rezultatele a 6 markeri din sânge (exemple: GGT, bilirubina, apolipoproteina A1), alături de vârstă și sex. Se estimează gradul de fibroză și activitatea necroinflamatorie din ficat;

• Scorul ELF (testul îmbunătățit de fibroză hepatică) – se măsoară direct trei molecule implicate în formarea cicatricilor din ficat (acid hialuronic, TIMP-1 și PIIINP) și poate estima riscul ca bolile de ficat să progreseze spre stadii mai grave;

• Scorul de fibroză pentru ficatul gras – se introduc în calculator vârsta, indicele de masă corporală, prezența diabetului, AST, ALT, trombocitele și albumina. Util la pacienți cu ficat gras, pentru a estima probabilitatea prezenței unor cicatrici severe (fibroză avansată).

Modalități imagistice includ elastografia tranzitorie (VCTE, realizată cu FibroScan) și elastografia prin rezonanță magnetică (Elasto-RMN). Testele imagistice convenționale, de exemplu ecografia, CT și RMN, au sensibilitate redusă pentru fibroza incipientă și sunt utile în stadiile avansate.

Mai există și alte tehnici de elastografie (măsurarea rigidității ficatului): elastografie prin impuls de forță acustică (elastografie ARFI sau tehnica ARFI), elastografie prin unde de forfecare (elastografie Shear-Wave).

Mai multe teste neinvazive pot reduce nevoia de biopsie hepatică la pacienții cu o cauză confirmată. Combinațiile de analize de sânge și teste imagistice se recomandă în caz de boli cronice de ficat, îmbunătățind depistarea fibrozei.

Când este totuși nevoie de biopsie? Este nevoie de ea dacă se dorește evaluarea activității inflamatorii și stadializarea fibrozei, dar rolul său a devenit complementar în medicina modernă. Este folosită mai mult în studii clinice pentru afecțiuni hepatice și în cazul în care testele neinvazive nu au ajutat la stabilirea diagnosticului.

Biopsia rămâne o variantă de testare când există suspiciune de mai multe boli hepatice concomitente, când se dorește confirmarea diagnosticului etiologic. Biopsia hepatică rămâne încă standardul de referință pentru stadializarea fibrozei.

Mai întâi vor fi făcute teste de sânge simple, după care elastografie (de exemplu, FibroScan), iar la final biopsie, în anumite scenarii clinice când apare incertitudinea.

FibroScan (elastografie hepatică), o metodă modernă de evaluare pentru fibroza hepatică, fără biopsie

La MedLife, pacienții cu suspiciune de fibroză hepatică sau în curs de diagnosticare pot fi evaluați și diagnosticați de medici hepatologi sau gastroenterologi și cu ajutorul elastografiei hepatice, testul FibroScan, o metodă neinvazivă de evaluare a gradului de fibroză hepatică.

Astfel de teste se recomandă persoanelor cu risc crescut de fibroză hepatică sau celor cu boala de ficat gras. De la hepatita cronică B sau C, pentru monitorizare, boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD) și steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH), la boala hepatică legată de alcool, obezitate și sindromul metabolic, în multe cazuri testul FibroScan poate fi util, oferind date pentru medicii specialiști MedLife.

Pacienții care au în familie boli hepatice pot include FibroScan în screening, la fel și cei care au urmat tratamente pentru afecțiuni hepatice variate, pentru urmărirea rigidității ficatului și a nivelurilor de fibroză în timp.

Acest test măsoară rigiditatea țesutului hepatic cu o combinație de ultrasunete și unde elastice de joasă frecvență. Rigiditatea ficatului se va calcula pe baza vitezei de propagare a undelor; un țesut mai rigid indică mai multă fibroză.

Viteza undei este tradusă într-un scor de rigiditate măsurat în kilopascali (kPa) – cu cât scorul e mai mare, cu atât crește probabilitatea unei fibroze mai avansate.

FibroScan nu necesită sedare, incizie sau biopsie, are durata de 5-10 minute. Se vor efectua mai multe măsurători pentru creșterea preciziei rezultatelor. Dispozitivele care au și funcția parametrului de atenuare controlată (CAP) permit evaluarea conținutului de grăsime din ficat (steatoza). Întreaga procedură seamănă cu o ecografie de rutină.

La interpretarea rezultatelor finale se ține cont de rigiditatea ficatului (kilopascali sau kPa) și de scorul parametrului de atenuare controlată (CAP).

Rezultatele FibroScan nu vor fi interpretate separat de alte rezultate clinice și de istoricul medical al pacientului.

În comparație cu alte metode clasice de evaluare a fibrozei hepatice, testul FibroScan făcut la MedLife are mai multe beneficii pentru pacient, printre care se află și: repetabilitatea pentru monitorizare continuă, lipsa disconfortului accentuat, rapiditate, standardizare și criterii clare de interpretare, cu risc redus de erori de eșantionare și de variații de interpretare între patologi, ca la biopsii, riscurile mai mici de complicații, măsurarea simultană a grăsimii.

Rezultatele de la testul FibroScan la MedLife sunt disponibile imediat după testare.

Programările la consult, testele și investigațiile făcute telefonic, online sau din aplicație și accesul la tehnologii actuale și echipele de medici specialiști cu experiență completează beneficiile testului FibroScan.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.