Este timpul pentru adoptarea Planului Național de Acțiune în domeniul rezistenței la antimicrobiene

Sâmbătă, 16 noiembrie, a avut loc conferința organizată de Societatea Română de Microbiologie, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, dedicată rezistenței la antibiotice

Evenimentul a marcat totodată Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor (18-24 noiembrie 2019) și a subliniat nevoia utilizării corecte a antibioticelor datorită riscurilor pentru sănătatea publică a excesului sau folosirii incorecte a acestora.

În cadrul conferinței au fost prezentate datele, pentru anul 2018, privind consumul de antibiotice, rezistența bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive și infecțiile asociate asistenței medicale din România. Informațiile au fost prezentate de către Prof. Dr. Alexandru Rafila – Președinte Societatea Română de Microbiologie, Dr. Karin Waefler – Biroul Regional OMS pentru Europa, Prof. Dr. Gabriel Popescu – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Dr. Roxana Șerban – Institutul Național de Sănătate Publică. Teodor Blidaru, Președintele Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, a prezentat inițiativa globală ”Innovate 4MR” și preocupările studenților la medicină privind implicarea in combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Situația rezistenței bacteriene și a consumului de antibiotice în anul 2018

România se menține pe un loc fruntaș în ceea ce privește consumul de antibiotice, ocupând locul al 5-lea, cu o ușoara creștere de 3% a consumului. În ceea ce privește proporția antibioticelor obținute fără prescripție medicală (15%), România se menține pe locul al 2-lea. Este îngrijorătoare scăderea proporției adulților care s-au informat referitor la utilizarea corectă a antibioticelor, doar 14% față de 33% media UE.

De asemenea sunt în continuare probleme privind structura consumului de antibiotice, deoarece anumite clase de antibiotice (fluorochinolone, cefalosporine, carbapeneme) care favorizează emergența multirezistenței bacteriilor și a infecțiilor cu Clostridioides difficile sunt utilizate in exces.

În ceea ce privește rezistența bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive și care sunt raportate anual către ECDC, se constată în general reduceri nesemnificative ale nivelurilor de rezistență sau ușoare creșteri, ceea ce nu modifică situația din anul precedent. Bacterii implicate adesea în producerea infecțiilor asociate asistenței medicale (Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa), rămân cu nivele foarte ridicate de rezistență ceea ce ne plasează în continuare pe primele locuri din UE, alături de alte țări din sudul continentului, în care se remarcă de asemenea consumuri mari de antibiotice (Grecia, Italia, Cipru). Evoluția favorabilă de scădere a nivelurilor de rezistență se înregistrează în schimb la Escherichia coli si Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA), care sunt adesea implicați în producerea infecțiilor comunitare.

”Creșterea nivelului de rezistență a bacteriilor la antibiotice este în mod clar legat de utilizarea excesivă sau incorectă a acestui tip de medicamente. Avem datoria să îmbunătățim pregătirea profesioniștilor din sistemul medical și să educăm publicul larg privind utilizarea prudentă a antibioticelor. România a avut în ultimii ani o tendință favorabilă de reducere a consumului de antibiotice, dar care acum s-a estompat. Este timpul pentru adoptarea Planului Național de Acțiune în domeniul rezistenței la antimicrobiene și implementarea lui rapidă pentru ca efectele favorabile asupra sănătății publice să fie evidențiate prin reducerea consumului și a rezistenței la antibiotice”, a declarat Prof. Dr. Alexandru Rafila – Președintele Societății Române de Microbiologie.

Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor

În perioada 18-24 noiembrie 2019 este marcată Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor, o acțiune desfășurată la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății. Mesajul OMS pentru 2019 se referă la abordarea ”One Health” care integrează programele și activitățile din domeniul sănătății umane, veterinare și de mediu care să reducă și să prevină răspândirea rezistenței la antibiotice și care afectează activitățile umane la nivel global.

”Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa felicită România pentru efortul pe care îl desfășoară în lupta împotriva rezistență la antibiotice și pentru concentrarea pe abordarea OMS – One Health. Cu toate acestea, mai sunt încă multe lucruri de făcut în ceea ce privește, de exemplu, supravegherea sau prevenirea și controlul infecțiilor”, a declarat Dr. Karin Waefler – Biroul Regional OMS pentru Europa.

Ce înseamnă conceptul One Health?

Când medicii din sectorul uman și cel veterinar lucrează împreună pentru a opri utilizarea incorectă a antibioticelor la oameni, la animale și răspândirea lor în mediu, precum și pentru limitarea răspândirii bacteriilor multirezistente.

Unele antibiotice utilizate la tratarea infecțiilor la animale sunt aceleași folosite și pentru oameni.

60% din bolile umane sunt produse de microorganisme prezente și la animale.

Sănătatea umană, animală și a mediului înseamnă sănătate pentru toți.

Dacă ai o răceală sau gripă, stai izolat acasă, tratează-te și odihnește-te!

Antibioticele nu au niciun efect în cazul infecțiilor virale cum sunt răcelile banale sau cum este gripa.

Întreabă medicul tău de familie când vrei să folosești antibiotice!

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.

 

Opinia ta contează!

Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.

separator