Dependența de TikTok afectează creierul decizional: noi dovezi neuroștiințifice

Un nou studiu arată că dependența de videoclipuri scurte afectează rețelele cerebrale implicate în luarea deciziilor.

Utilizarea excesivă a platformelor de videoclipuri scurte, precum TikTok sau Reels, nu este doar o problemă de timp pierdut – ci și una de procesare decizională. Un nou studiu publicat în NeuroImage (iunie 2025) arată că această formă de dependență digitală este asociată cu modificări comportamentale și neurologice profunde, în special în ceea ce privește aversiunea față de pierdere 1 și viteza de luare a deciziilor 2.

Ce s-a analizat?

Cercetătorii de la mai multe instituții chineze au investigat legătura dintre simptomele de short-video addiction (SVA) și un fenomen psihologic bine documentat: aversiunea față de pierdere (loss aversion – LA), adică tendința umană de a resimți pierderile mai intens decât câștigurile echivalente. Pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate, echipa a folosit:

  • Modelul de difuzie a dovezilor (Drift Diffusion Model – DDM), care evaluează modul în care acumulăm informații până luăm o decizie.
  • Analiza similarității reprezentărilor între subiecți (Inter-Subject Representational Similarity Analysis – IS-RSA), o metodă de imagistică cerebrală avansată.

Ce au descoperit?

1. Comportamental: scade aversiunea față de pierdere

Cu cât simptomele de SVA erau mai accentuate, cu atât coeficientul de aversiune față de pierdere 1 (lnλ) era mai mic. Relația era mediată de viteza de acumulare a dovezilor (drift rate 2) – un indice care reflectă cât de rapid se adună informația necesară pentru o decizie.

2. Neurologic: rețelele de câștig și pierdere sunt afectate

Activitatea legată de procesarea câștigului scădea în precuneusul drept, o zonă implicată în evaluarea valorii și luarea deciziilor. În schimb, procesarea pierderii era hiperactivă în cerebelul drept, girul postcentral stâng – zonă a rețelei motorii. Precuneusul 5 a jucat un rol-cheie, mediind legătura dintre simptomele de SVA, aversiunea față de pierdere și drift rate.

3. Modele comune de activare cerebrală între subiecți

Analiza IS-RSA a arătat că:

Persoanele cu simptome similare de SVA prezentau modele comune de activare în rețeaua frontoparietală (ex. polul frontal, girul frontal inferior), rețeaua motorie (precentral și postcentral).

Atât procesarea câștigurilor, cât și a pierderilor, implicau activarea acestor rețele în mod diferențiat la persoanele cu SVA accentuată.

4. Rețeaua motorie – mediator neurocognitiv al dependenței

Modelele de activare din rețeaua motorie au mediat relația dintre simptomele SVA și mai multe caracteristici cognitive: aversiunea față de pierdere, pragul decizional 3 și timpul non-decizional 4.

Ce înseamnă asta pentru sănătatea mintală?

Studiul aduce dovezi solide că dependența de videoclipuri scurte afectează nu doar atenția sau memoria, ci și modul profund în care oamenii procesează riscurile și iau decizii. Aceste schimbări se reflectă atât în comportament, cât și în activarea rețelelor cerebrale implicate în control cognitiv și mișcare – ceea ce sugerează o formă de reprogramare a răspunsurilor decizionale.

Aceste rezultate întăresc ideea că dependența de conținut digital rapid și stimulativ modifică biasurile cognitive fundamentale, cum ar fi aversiunea față de pierdere, și afectează mecanismele neurologice ale deciziei.


Glosar de termeni

1. Aversiunea față de pierdere (Loss Aversion)
Este tendința cognitivă prin care oamenii reacționează mai puternic la pierderi decât la câștiguri de aceeași valoare. Cu alte cuvinte, pierderea a 100 de lei doare mai mult decât bucuria provocată de câștigarea a 100 de lei.

2. Viteza de acumulare a dovezilor (Drift Rate)
În psihologia decizională, acest parametru reflectă rapiditatea cu care o persoană adună informații până când ajunge la o concluzie. O viteză mică indică ezitare sau dificultate în procesarea informațiilor.

3. Pragul decizional (Decision Threshold)
Reprezintă cantitatea de informație necesară pentru a lua o decizie. Un prag mai mare implică un stil decizional mai precaut, în timp ce un prag mai mic duce la decizii rapide, dar adesea mai impulsive.

4. Timpul non-decizional (Non-Decision Time)
Este timpul consumat de procesele auxiliare deciziei – cum ar fi percepția inițială a stimulului sau reacția motorie. Nu reflectă procesul de „luare a deciziei” în sine, ci activitățile care o preced sau o urmează.

5. Precuneusul
O regiune cerebrală aflată în lobul parietal superior, asociată cu funcții precum imaginea de sine, evaluarea valorii și luarea deciziilor. În studiile neuroimagistice, precuneusul este adesea implicat în procesarea câștigurilor și reflectarea intențiilor.

Referințe:

Liu C, Wang J, Li H, Shangguan Q, Jin W, Zhu W, Wang P, Chen X, Wang Q. Loss aversion and evidence accumulation in short-video addiction: A behavioral and neuroimaging investigation. Neuroimage. 2025 Jun;313:121250. doi: 10.1016/j.neuroimage.2025.121250. Epub 2025 May 3. PMID: 40324736.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.

Subiecte pe Medic24.ro