De la investigație la campanie: cum un articol de presă a devenit pretext pentru blocarea medicilor români în Norvegia

Autoritățile sanitare din Norvegia evaluează posibilitatea suspendării temporare a aprobării noilor cereri de autorizare pentru medicii proveniți din România, după ce publicația VG a preluat o investigație realizată în România de site-ul PublicRecord.ro. Analiza Medic24 arată că această succesiune de materiale a evoluat de la o anchetă transnațională privind circulația medicilor sancționați în Europa la o campanie mediatică cu potențial de afectare a imaginii profesionale a României în spațiul nordic.

De unde a pornit totul

Pe 2 octombrie 2025, site-ul românesc PublicRecord.ro a publicat o investigație intitulată „Sistem defect. Medici sancționați în Europa își continuă cariera în România”. Articolul face parte dintr-un proiect jurnalistic internațional – Bad Practice – realizat în colaborare cu 49 de publicații din întreaga lume, care documentează modul în care medici sancționați în unele state europene reușesc să continue să practice în altele.

Materialul românesc semnalează lacune legislative și administrative privind mecanismul european de alertă, responsabil cu transmiterea între statele membre a informațiilor despre medicii sancționați. În România, acest rol revine Colegiului Medicilor din România (CMR), care gestionează notificările primite de la autoritățile din alte țări.

Reacția CMR: „Deciziile altor state nu produc efecte juridice în România”

La o zi după publicarea investigației, CMR a emis o poziție oficială prin care a explicat cadrul legal al mecanismului de alertă, subliniind că deciziile de suspendare sau restrângere a dreptului de practică medicală luate de alte state membre „nu produc efecte juridice pe teritoriul României”.

CMR a mai precizat că toate alertele primite sunt transmise săptămânal către colegiile teritoriale, dar că nicio autoritate națională nu poate retrage dreptul de practică al unui medic doar pe baza unei sancțiuni aplicate în alt stat. În plus, instituția a corectat o informație atribuită eronat de publicația britanică The Times privind statutul profesional al unui medic menționat în investigație.

3 oct. 2025 – Colegiul Medicilor din România (CMR) precizează următoarele:
Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății – SECŢIUNEA a 4-a Mecanismul de alertă – prevede obligația CMR de a informa autorităţile competente din toate celelalte state membre cu privire la medicii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare, pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar şi cu caracter temporar, activităţile profesionale.
Aceleași obligații au fost transpuse și în decizia Consiliului Național al CMR nr. 6/2019 privind punerea în executare a unor măsuri la nivelul colegiilor teritoriale și gestionarea mecanismului de alertă.
Toate alertele primite de către CMR din partea autorităților competente naționale din statele membre ale Uniunii Europene sunt transmise săptămânal către Colegiile medicilor teritoriale pentru informare, însă nu pot produce efecte în ceea ce privește dreptul de liberă practică al medicilor sancționați în afara granițelor României, deoarece aceste decizii sunt valabile doar pe teritoriul statelor respective.
Cât privește conținutul articolului, remarcăm o informație care nu corespunde răspunsului transmis de CMR către ziarul The Times:
”Colegiul Medicilor din România ne-a transmis că Vahdani este medic specialist obstetrica-ginecologie, fără drept de practica și medic specialist urologie cu drept de practica.”
Această afirmație nu corespunde exact cu răspunsul CMR.
Răspunsul CMR a fost: ” DR. ABDOOL MAJID VAHDANI A fost înregistrat pentru prima dată în data de 6 iulie 2006 la Colegiul Medicilor din București și de atunci deține neîntrerupt dreptul de liberă practică. Dreptul medicului de a profesa în România nu a fost suspendat în perioada în care acesta a profesat în Marea Britanie. În România, nu au existat proceduri disciplinare împotriva Dr. Abdool Majid Vahdani care să ducă la suspendarea, restrângerea sau retragerea dreptului său de a profesa. În plus, nu avem cunoștință despre existența unor proceduri penale sau civile inițiate împotriva sa care să conducă la interzicerea practicării profesiei.”
Colegiul Medicilor din România își reafirmă angajamentul său ferm față de colaborarea cu autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene în vederea elaborării și implementării unor norme legale unitare privind reglementarea sistemului de sancționare și aplicarea acestuia în domeniul exercitării profesiei medicale.
Conf. Dr. Gindrovel Dumitra
Secretar General
Colegiul Medicilor din România

Norvegia preia tema – și schimbă accentul

Pe 12 octombrie 2025, publicația norvegiană VG a reluat cazul sub titlul: „Norvegia analizează posibilitatea de a suspenda autorizările pentru medicii din România după dezvăluiri”. Deși articolul face parte din același proiect Bad Practice, narațiunea este semnificativ diferită: accentul se mută de la disfuncțiile sistemului european la responsabilitatea autorităților române.

Într-o declarație acordată VG, Cathrine Lien Jensen, director de departament în cadrul Direcției Norvegiene de Sănătate, afirmă: „Dacă autoritățile române confirmă că cele prezentate în articol sunt practici reale, vom suspenda procesarea noilor cereri de autorizare din partea medicilor români.”

Potrivit aceleiași surse, aproximativ 700 de medici formați în România dețin în prezent drept de practică în Norvegia, iar numărul acestora crește anual. Informația este folosită în context pentru a sublinia dimensiunea potențială a problemei, deși articolul nu oferă date care să indice o incidență reală a abaterilor.

De la investigație la campanie

Analiza cronologică și comparativă arată o transformare treptată a mesajului: de la un proiect european de investigație în domeniul reglementărilor medicale, la o campanie mediatică focalizată pe România. Preluarea selectivă a cazurilor și contextualizarea lor în cheia unei posibile „crize de siguranță medicală” amplifică percepția unei probleme sistemice legate de formarea și controlul medicilor români.

De asemenea, formularea vagă a autorităților norvegiene – condiționând decizia de reacția României – conferă materialului un caracter politic, mai degrabă decât administrativ. Lipsa unei comunicări pro-active din partea instituțiilor românești în spațiul internațional a permis ca narațiunea să fie preluată unilateral de presa din Norvegia.

Ce arată acest caz

• Importanța unei reacții instituționale rapide, în mai multe limbi, pentru a preveni deformarea mesajului inițial.
• Necesitatea unei cooperări mai transparente între autoritățile medicale din statele UE, pentru a evita dublarea sancțiunilor sau lipsa efectului lor transfrontalier.
• Vulnerabilitatea reputațională a sistemului medical românesc atunci când subiecte tehnice sunt tratate mediatic sub formă de criză.

În esență, cazul „VG – PublicRecord” demonstrează cum o anchetă jurnalistică legitimă poate fi recontextualizată într-o campanie cu miză politică și simbolică, într-un climat european sensibil la mobilitatea profesioniștilor din sănătate.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.