CNAS: Legea sănătății aduce creșteri de finanțare pentru medicina de familie, ambulatorii și laboratoare

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Horațiu Moldovan, a anunțat principalele măsuri introduse prin noua Lege pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, declarată constituțională de Curtea Constituțională a României. Actul normativ aduce modificări semnificative în modul de finanțare a serviciilor medicale, începând cu anul 2026.

Medicina de familie: mai multă plată pentru servicii, mai puțin pentru numărul de pacienți

Medicii de familie vor fi remunerați preponderent în funcție de serviciile efectuate, și nu de numărul pacienților înscriși. Structura finanțării se va modifica gradual: în 2026, 25% din finanțare va fi per capita și 75% per servicii, iar din 2027 proporția va deveni 20% per capita și 80% per servicii medicale.

De asemenea, legea simplifică deschiderea punctelor secundare de lucru, permițând medicilor de familie să își extindă activitatea în zonele cu deficit de servicii medicale, printr-un program flexibil de lucru.

Ambulatoriile de specialitate: creșterea valorii punctului per serviciu

Ambulatoriul de specialitate va beneficia de o creștere substanțială a finanțării, urmând să devină un filtru important pentru internările nenecesare. Valoarea punctului per serviciu va crește de la 5 lei la 6,5 lei de la 1 ianuarie 2026, și la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Analize de laborator și imagistică medicală: prioritate pentru cazurile acute și oncologice

Noua lege prevede prioritizarea finanțării analizelor și investigațiilor pentru cazurile acute, cu scopul reducerii timpilor de așteptare și evitării agravării bolii. Pentru pacienții oncologici, decontarea analizelor se va face la nivelul realizat, fără plafoane contractuale.

Totodată, laboratoarele spitalelor publice vor primi finanțare suplimentară, pentru a crește numărul pacienților care pot beneficia de analize pe baza biletului de trimitere.

Spitale: finanțare corelată cu activitatea medicală

Spitalele publice vor fi finanțate în funcție de numărul și complexitatea serviciilor medicale realizate, pentru a stimula performanța medicală și utilizarea eficientă a resurselor. Pentru pacienții cu boli grave, inclusiv cei oncologici, serviciile de spitalizare de zi vor fi decontate integral, fără plafon, indiferent dacă pacienții sunt asigurați sau nu.

Medicamente: acces rapid și buget mai mare pentru tratamente compensate

Se introduce un mecanism de acces rapid la medicamente inovatoare care nu sunt încă rambursate, costurile fiind suportate de CNAS și producătorii de medicamente. În plus, din trimestrul IV 2025, producătorii vor contribui temporar, timp de un an, cu o contribuție de solidaritate pentru creșterea bugetului medicamentelor compensate și gratuite.

Controlul calității și utilizarea fondurilor

CNAS va întări controlul asupra modului de utilizare a fondurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Legea introduce măsuri sancționatorii mai riguroase pentru furnizorii care gestionează necorespunzător resursele destinate pacienților.

Cardul european de sănătate: valabilitate extinsă

Valabilitatea cardului european de asigurări sociale de sănătate crește de la doi la zece ani pentru pensionari și până la vârsta de 18 ani pentru copii. Economiile rezultate vor fi redirecționate către servicii medicale și medicamente.

„Prin aceste măsuri, vizăm o utilizare mai eficientă a fondurilor din sistemul de asigurări de sănătate, stimularea performanței medicale și creșterea accesului pacienților la servicii de calitate”, a declarat președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan.

Poziția Curții Constituționale

„Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și, respectiv, de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I pct.4, 8, 11, 17 și 24 și ale art.II pct.1 și 3 din lege sunt constituționale”, precizează Curtea Constituțională, într-un comunicat publicat astăzi.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

– dreptul la ocrotirea sănătății nu poate fi absolutizat din perspectiva obligațiilor corelative ce revin statului, datorită limitărilor inerente de natură financiară ce intervin în cursul exercitării lui. Legea criticată asigură în continuare accesul la asistență și servicii medicale, într-o modalitate reconfigurată, dar care nu aduce atingere substanței dreptului fundamental la ocrotirea sănătății [art.34 din Constituție].

– acordarea beneficiului integrării clinice doar personalului medical cu dublă calificare – medicală și academică – nu reprezintă o discriminare a personalului medical și/sau farmaceutic [art.16 din Constituție];

– competența de stabilire prin ordin al ministrului sănătății a indicatorilor/criteriilor de performanță profesională în cazul managerului spitalului și al membrilor comitetului director nu are legătură cu principiile descentralizării și deconcentrării serviciilor publice organizate la nivel local [art.120 alin.(1) din Constituție].

– stabilirea proporției anuale de distribuire a fondului destinat finanțării serviciilor medicale între plata per capita și plata pe serviciu medical reprezintă o chestiune de administrare a bugetului public național ce revine în exclusivitate Guvernului și nu Casei Naționale de Asigurări de Sănătate [art.1 alin.(5), art.16 alin.(1), art.34 alin.(1) și (2), art.120 alin.(1) și art.135 alin.(2) lit.a) din Constituție].

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.