Când apare conștiința? Noi studii sugerează că ar putea fi mai devreme decât am crezut

Când apare conștiința? Noi studii sugerează că fătul ar putea avea o formă incipientă de conștiență spre finalul sarcinii, cu implicații medicale importante.

Când apare conștiința? O întrebare veche, dar care a primit răspunsuri noi la o recentă conferință organizată de Universitatea din New York. Cercetătorii prezenți au discutat despre ipoteza că fătul ar putea avea o formă incipientă de conștiință către sfârșitul sarcinii, un subiect care acum câțiva ani nu ar fi fost pe agenda unei astfel de întâlniri.

Cum definim conștiința?

Aceasta este prima provocare. Lorina Naci, neurolog la Trinity College Dublin, o definește ca fiind capacitatea de a avea o experiență subiectivă. Chiar dacă nu avem o definiție universal acceptată, din punct de vedere strict medical știm că structurile cerebrale esențiale pentru conștiință nu sunt pe deplin formate până la aproximativ 24 de săptămâni de gestație. Aceasta este perioada în care conexiunile dintre talamus și cortex încep să se formeze, esențiale pentru procesarea informațiilor senzoriale și motorii.

Ce ne arată imagistica cerebrală?

Folosind imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), studiile recente citate în cadrul conferinței au descoperit că rețelele neuronale asociate conștiinței apar la nou-născuți în jurul săptămânii 37 de gestație. Cu toate acestea, câteva semne timpurii ale conștiinței par să apară chiar înainte de acest prag.

Un alt studiu, folosind magnetoencefalografie (MEG), a arătat că feții de 35 de săptămâni pot detecta schimbări subtile în tipare sonore. Asta sugerează că, spre sfârșitul sarcinii, creierul fătului poate procesa informații complexe, poate chiar într-o manieră rudimentară similară conștiinței.

Implicații practice pentru medicii de familie

De ce ar trebui să ne pese de toate acestea? Pentru că aceste cercetări pot schimba felul în care gestionăm în mod optim nou-născuții.

Mediul din secțiile de terapie intensivă neonatală – Expunerea la lumină puternică, zgomot și alți stimuli poate influența dezvoltarea neurologică a prematurilor. Este esențial să reducem stresul senzorial excesiv.

Managementul durerii – Până în anii ’80, prematurii nu primeau anestezie pentru că se presupunea că nu simt durerea. Acum, știm că durerea implică o anumită formă de conștiință, ceea ce ridică întrebări despre etica anumitor proceduri medicale (Tesoro et al., 2020).

În practica medicului de familie, este esențial să se ia în considerare metodele non-farmacologice pentru calmarea durerii la sugari, cum ar fi administrarea de soluții dulci, contactul piele-pe-piele și metode de îngrijire pozițională. Studii recente au arătat că utilizarea combinației de lapte matern, sunetele bătăilor inimii și suptul non-nutritiv poate reduce stresul și durerea la sugari în timpul procedurilor medicale (Wu et al., 2020).

Medicul de familie are un rol esențial în monitorizarea și gestionarea durerii la sugari și prematuri, fiind primul punct de contact pentru părinți. Recomandările actuale includ utilizarea metodelor non-farmacologice pentru durerea ușoară până la moderată, iar pentru cazurile severe, colaborarea cu specialiști neonatologi pentru administrarea analgezicelor adecvate.

Dezbaterea etică

Nu putem ignora, așadar, implicațiile etice. Descoperirile recente ridică întrebări despre granițele conștiinței și despre momentul în care fătul poate avea o experiență subiectivă. Deși majoritatea avorturilor au loc mult mai devreme de pragul de 24 de săptămâni, aceste studii pot influența viitoarele dezbateri despre drepturile fătului.

Cercetătorii vor continua să exploreze aceste aspecte, încercând să stabilească repere mai clare despre momentul în care apare conștiința.

Până atunci, pentru medicii de familie care îngrijesc prematuri și copii cu dezvoltare neurologică atipică, aceste descoperiri pot contribui la o înțelegere mai nuanțată a modului în care creierul se dezvoltă și cum să ne adaptăm intervențiile pentru a sprijini cât mai bine micii pacienți.

Informații „de luat acasă”

Deși nu există un consens clar în comunitatea științifică, cercetările recente sugerează că dezvoltarea conștiinței este un proces gradual, influențat de maturizarea creierului și de interacțiunile cu mediul înconjurător.

Notă: Acest material a fost redactat plecând de la următoarea sursă: Science, 10 martie 2025 – Consciousness before birth? Imaging studies explore the possibility. Am explorat apoi studiile recente citate și prezentate în cadrul evenimentului de la New York. Vă încurajez să parcurgeți și sursa menționată.
– Valentina Popescu, Medic24

Aspecte cheie abordate în articol:

  • Dezvoltarea creierului: Studiile imagistice indică faptul că anumite regiuni ale creierului asociate cu conștiința, cum ar fi cortexul prefrontal, se dezvoltă semnificativ în ultimele săptămâni de sarcină și în primele luni de viață. Această dezvoltare este esențială pentru apariția funcțiilor cognitive superioare.
  • Activitatea cerebrală: Cercetările au observat tipare specifice de activitate neuronală la nou-născuți, similare cu cele ale adulților conștienți, sugerând prezența unor forme incipiente de conștiință.
  • Răspunsul la stimuli: Bebelușii demonstrează capacitatea de a răspunde la stimuli externi, ceea ce poate indica existența unei forme de conștiință senzorială încă de la naștere.

Deși studiile imagistice oferă indicii valoroase despre momentul apariției conștiinței la nou-născuți, este important de menționat că definiția și măsurarea conștiinței rămân subiecte de dezbatere. Înțelegerea aprofundată a acestui proces are implicații majore în domenii precum etica medicală, îngrijirea neonatală și dezvoltarea copilului.

Referințe:

  • Infant Consciousness Conference, martie 2025
  • Tesoro, S., Marchesini, V., Fratini, G., Engelhardt, T., & De Robertis, E. (2020). Drugs for anaesthesia and analgesia in the preterm infant.. Minerva anestesiologica. https://doi.org/10.23736/S0375-9393.20.14073-2.
  • Why it’s so hard to treat pain in infants, 2021, Oxford University, Dep. of pediatrics
  • Wu, H., Yang, L., Lan, H., Peng, H., Chang, Y., Jeng, M., & Liaw, J. (2020). Effects of Combined Use of Mother’s Breast Milk, Heartbeat Sounds, and Non-Nutritive Sucking on Preterm Infants’ Behavioral Stress During Venipuncture: A Randomized Controlled Trial.. Journal of nursing scholarship : an official publication of Sigma Theta Tau International Honor Society of Nursing. https://doi.org/10.1111/jnu.12571.
  • Kontou, A., Agakidou, E., Chatziioannidis, I., Chotas, W., Thomaidou, E., & Sarafidis, K. (2024). Antibiotics, Analgesic Sedatives, and Antiseizure Medications Frequently Used in Critically Ill Neonates: A Narrative Review. Children, 11. https://doi.org/10.3390/children11070871.
  • Robbins, L., Perez, W., Casey, B., Blanchard, M., Tita, A., & Harper, L. (2021). Intrapartum opioid analgesia and childhood neurodevelopmental outcomes among infants born preterm.. American journal of obstetrics & gynecology MFM, 100372 . https://doi.org/10.1016/j.ajogmf.2021.100372.
Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.


 

Opinia ta contează!

Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.