Ce ar însemna concret un program Pro-Farma în România: instrumente posibile, constrângeri UE, scenarii de design și impact asupra producției de medicamente.
Cancerul bronhopulmonar reprezintă, în România, prima cauză de deces în cazul afecțiunilor oncologice
Deși efectele devastatoare ale fumatului sunt bine cunoscute, peste 5,4 milioane de români continuă să consume tutun, atrage atenția dr. Diana Velescu, medic specialist pneumolog la Spitalul Clinic CF Timișoara, cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun.
„Fumatul este un obicei deprins cu mare ușurință și la care se renunță cu mare greutate”, subliniază dr. Velescu. În fiecare an, acest obicei nociv este responsabil pentru peste 8 milioane de decese la nivel mondial. În România, cancerul bronhopulmonar – principalul efect oncologic al fumatului – ocupă primul loc în clasamentul cauzelor de deces oncologic.
Printre bolile direct asociate consumului de tutun se numără bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), afecțiuni cardiovasculare precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, dar și alte patologii cronice respiratorii. Fumătorii au un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta BPOC față de nefumători, iar circa 10% dintre decesele cardiovasculare sunt legate direct de consumul de tutun.
Cu toate acestea, datele sunt alarmante: aproape 30% dintre bărbați și peste 7% dintre femeile din România sunt fumători activi. Mai grav, peste 50.000 de minori cu vârste între 13 și 15 ani consumă deja produse din tutun. „Aromele variate, ambalajele atrăgătoare și publicitatea înșelătoare contribuie la această creștere îngrijorătoare a fumatului în rândul tinerilor”, avertizează dr. Velescu.
Medicul pneumolog de la Spitalul CF Timișoara încurajează renunțarea la fumat, chiar și pentru o zi, considerând acest gest un prim pas simbolic, dar esențial, spre o viață mai sănătoasă. Beneficiile sunt semnificative: după doar 12 ore fără fumat, nivelul de monoxid de carbon din sânge revine la normal. În 2–12 săptămâni, funcția pulmonară și circulația se îmbunătățesc vizibil. La 5–15 ani de abstinență, riscul de accident vascular cerebral scade la nivelul unui nefumător, iar după 10 ani, riscul de deces prin cancer pulmonar se înjumătățește.
„Astăzi, tragem un semnal de alarmă legat de pericolul fumatului care continuă să fie un flagel la fel de periculos precum consumul de stupefiante”, a conchis dr. Diana Velescu.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
Reguli de alimentație sănătoasă explicate medical, pe baza dovezilor științifice. Ce recomandă ghidurile pentru prevenție și sănătate pe termen lung.
Modificările din 2026 privind concediul medical, introduse prin OUG nr. 91/2025: cine este vizat, ce se schimbă și când se aplică noile reguli.
Cel mai complet ghid 2026 despre analize medicale și investigații gratuite decontate de CNAS: cine are dreptul, lista integrală a analizelor și investigațiilor (laborator, radiologie, ecografie, CT/RMN), excepții, situații cu plată și noutăți legislative față de 2025. Analize gratuite medic familie, investigații trimiteri, reguli pentru urgențe și programe naționale, totul explicat clar.
Prescrierea rețetei compensate în România (2026) – ghid practic pentru medicii de familie și specialiști privind prescrierea corectă a rețetelor compensate în România – pași esențiali, tipuri de rețete, erori frecvente ce duc la respingerea CNAS și soluții, plus checklist final pentru evitarea greșelilor administrative.
Principalele modificari propuse prin proiect de ordin CNAS – modificarea punctului pe serviciu medical in medicina primara si ambulatoriile de specialitate, modificarea programului de lucru, alte prevederi importante pentru medici.
