Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Birocrația întârzie cu până la 2 ani compensarea medicamentelor generice. APMGR: „Este o problemă de echitate și sustenabilitate”
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă privind întârzierile excesive în procesul de compensare a medicamentelor generice și biosimilare, în ciuda importanței lor strategice pentru accesul pacienților și pentru bugetul public.
Potrivit unui comunicat al organizației, în România, aceste alternative terapeutice accesibile pot aștepta chiar și doi ani pentru a fi incluse în Lista de medicamente compensate.
Impact major pentru pacienți și sistemul de sănătate
Medicamentele generice și biosimilare acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienții români, însă reprezintă sub 20% din cheltuielile totale cu medicamentele (1,43 miliarde euro dintr-un total de 7,63 miliarde, conform datelor IQVIA 2024). Cu toate acestea, accesul la ele este blocat de legislație, mai ales în cazul moleculelor pentru care încă există contracte de tip cost-volum, deși brevetul a expirat.
Consecințele sunt grave: pacienți privați de tratament, produse distruse înainte de a ajunge pe piață, și o povară financiară inutilă asupra bugetului. APMGR avertizează că, pentru o singură moleculă, întârzierea intrării genericului în compensare cu doi ani poate genera pierderi de 27 milioane lei.
Situații paradoxale în spitale și exemple concrete
Asociația menționează cazuri precum pazopanib și abiraterona 250 mg, pentru care compensarea a fost parțial sau sever întârziată. În spitale, unele generice câștigă licitații, dar nu pot fi eliberate din cauza simbolului „Omega”, care marchează rambursarea condiționată, blocând accesul real.
Pacienții cu afecțiuni grave, precum scleroza multiplă, sunt printre cei mai afectați, fiind adesea nevoiți să caute soluții între spitale pentru a-și continua tratamentele.
Apel la măsuri legislative urgente
„Facem apel la autoritățile din domeniul sănătății și finanțelor publice să trateze cu prioritate această problemă sistemică și să adopte urgent măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid al medicamentelor generice și biosimilare la compensare”, a declarat Daniel Bran, președintele APMGR.
Vicepreședintele Arina Gholmieh adaugă că industria locală, compusă exclusiv din fabrici de generice, este afectată de birocrație, prețuri nerealiste, taxa clawback și de perspectivele unor reglementări europene nefavorabile (precum Directiva privind apele urbane reziduale), care necesită o poziție fermă din partea României în cadrul pachetului Omnibus.
Propunerile APMGR
- Revizuirea prețului de referință și indexarea anuală a prețurilor sub 50 RON.
- Reducerea cotei clawback pentru generice și biosimilare de la 15% la 10%.
- Modificarea legislației pentru includerea automată a genericului în compensare în maxim 2 luni după expirarea brevetului.
- Poziție activă a României față de Directiva privind apele urbane reziduale.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.