APAH-RO: milioane de români au ficat gras fără diagnostic. MASLD/MASH, risc major pentru boli cardiovasculare

Adaugă Medic24 în sursele preferate Google

APAH-RO avertizează că milioane de români au ficat gras nediagnosticat. MASLD/MASH crește riscul cardiovascular și trebuie integrată în strategiile naționale de screening.

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) avertizează că un număr tot mai mare de români suferă de ficat gras și steatoză hepatică fără a fi diagnosticați, în contextul prevalenței crescute a bolii hepatice asociate disfuncției metabolice (MASLD/MASH). Mesajul a fost transmis la lansarea campaniei „Ficat sănătos pentru inimă sănătoasă”, derulată pe parcursul anului 2026.

4 milioane de români, în diferite stadii ale bolii

Potrivit datelor citate de APAH-RO din cercetările Asociației Române pentru Studiul Ficatului (RoALD), aproximativ 4 milioane de persoane din România se află în diferite stadii ale bolii ficatului gras, cu o tendință de creștere alarmantă, în special în rândul tinerilor. La nivel european, prevalența este estimată la 25–30% din populație.

Creșterea este corelată cu schimbările alimentare, sedentarismul și prevalența obezității.

Campanie națională de informare și evaluare a cunoștințelor

Prima acțiune din cadrul campaniei constă în lansarea unui chestionar online prin care pacienții și medicii își pot evalua nivelul de cunoștințe despre MASLD/MASH.

„Campania este dedicată pacienților deja afectați, populației la risc și profesioniștilor din sănătate și își propune să determine adoptarea unor politici multidisciplinare de prevenție, promovarea stilului de viață sănătos și accesul la inovație terapeutică”, a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

MASLD/MASH – de la steatoză la ciroză și cancer hepatic

Boala hepatică asociată disfuncției metabolice include un spectru larg de afectare, de la steatoză simplă până la inflamație hepatică, fibroză și ciroză. În 5–10% dintre cazuri, evoluția este progresivă, cu risc de carcinom hepatocelular și necesitate de transplant hepatic.

Prof. Dr. Liliana Gheorghe a subliniat că prevalența în creștere a factorilor de risc cardiometabolici – rezistența la insulină, diabetul zaharat tip 2, obezitatea și dislipidemia – va conduce la o creștere a bolilor hepatice în stadiu terminal și a mortalității asociate.

Risc cardiovascular major, adesea prima manifestare

Experții implicați în campanie atrag atenția că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la pacienții cu MASLD/MASH.

„MASLD nu este doar o comorbiditate, ci un multiplicator de risc pentru infarct și accident vascular cerebral”, a explicat Dr. Ioana Daha, medic primar cardiolog, subliniind necesitatea integrării sănătății hepatice în protocoalele de prevenție cardiovasculară.

Analizele de sânge uzuale pot contribui la depistarea timpurie a riscului cardiovascular la acești pacienți.

Nutriția – intervenție terapeutică esențială

Din perspectiva gastroenterologiei, intervenția nutrițională precoce este considerată o componentă terapeutică de bază.

„Nutriția nu mai este opțională, ci tratament. Aplicată la timp, poate modifica evoluția bolilor metabolice și cardiovasculare”, a declarat Dr. Alexandra Moise, medic specialist gastroenterologie și nutriționist.

Rolul medicinei de familie în screening și monitorizare

Medicina de familie este considerată esențială în identificarea factorilor de risc, aplicarea instrumentelor de screening, trimiterea către specialități și monitorizarea pe termen lung a pacienților.

„Medicul de familie are un rol central în managementul multidisciplinar al pacientului cu risc cardiometabolic și hepatic”, a declarat Dr. Ligia Moșneagă, coordonator GastRo SNMF.

Integrarea MASLD/MASH în politicile de sănătate, o urgență

APAH-RO atrage atenția că MASLD/MASH rămâne subdiagnosticată și insuficient integrată în strategiile naționale, din cauza evoluției asimptomatice, lipsei screeningului sistematic și a abordării multisectoriale limitate.

Impactul economic este semnificativ, atât prin costurile medicale directe, cât și prin pierderea productivității.

Ministerul Sănătății a reiterat că prevenția și extinderea programelor de screening reprezintă direcții strategice, iar dialogul cu organizațiile de pacienți este esențial pentru dezvoltarea politicilor publice.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.