Analiză CES: Românii se declară mai sănătoși, dar indicatorii obiectivi arată creșterea mortalității prin boli cronice și scăderea adresabilității la medicul de familie

România înregistrează o discrepanță semnificativă între percepția populației asupra propriei stări de sănătate și evoluția indicatorilor epidemiologici, potrivit unei analize publicate de Bucharest Center for Economy & Society. Datele arată o creștere a mortalității prin boli cronice, concomitent cu reducerea contactului populației cu medicina primară.

Mortalitatea prin boli cronice, în creștere

În perioada 2008–2023, rata mortalității cauzate de principalele boli cronice – cardiovasculare, diabet și boli respiratorii – a crescut cu aproximativ 10%, de la 743,7 la 818,2 decese la 100.000 de locuitori, conform datelor Institutului Național de Statistică analizate în studiu.

Cea mai accentuată evoluție este observată în cazul bolilor aparatului respirator, unde mortalitatea s-a dublat, de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008 la 112,9 în 2023. Autorii analizei subliniază că această tendință reflectă atât acumularea factorilor de risc, cât și absența depistării precoce și a managementului adecvat.

În același interval, mortalitatea asociată diabetului a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori.

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023. Deși rata procentuală a rămas relativ stabilă, numărul absolut de decese este în creștere.

Adresabilitatea la medicul de familie, în scădere

Un indicator relevant pentru aceste evoluții este reducerea adresabilității către medicina primară. Numărul mediu de locuitori care revin anual la medicul de familie a scăzut de la 1.949 per medic în 2008 la 1.512 în 2024.

Potrivit studiului, această tendință sugerează scăderea controalelor preventive, diagnostic tardiv al bolilor cronice și o relație mai slabă între pacient și sistemul de îngrijire primară. În lipsa monitorizării constante, pacienții ajung în sistem în stadii avansate, cu impact asupra costurilor medicale și socio-economice.

Costul bolilor cronice depășește 10 miliarde de euro anual

Impactul economic al bolilor cronice majore este estimat la peste 10 miliarde de euro anual, incluzând costuri medicale directe, pierderi de productivitate și efecte socio-economice. Estimarea vizează cinci patologii: accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, diabetul zaharat de tip 2, BPOC și cancerul mamar, conform datelor Federației Europene a Industriei Farmaceutice.

Percepție subiectivă mai bună, indicatori obiectivi mai slabi

În contrast cu evoluțiile epidemiologice, datele privind sănătatea autodeclarată indică o percepție mai favorabilă a populației. Proporția persoanelor peste 16 ani care declară o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% în 2015 la 31,7% în 2024, iar ponderea celor care se consideră în stare de sănătate rea sau foarte rea a scăzut de la 8,5% la 5,4%.

Diferențele sunt însă marcate la vârstnici: doar 1,9% dintre românii peste 65 de ani declară o stare de sănătate foarte bună, iar aproximativ 74% o consideră „satisfăcătoare”, „rea” sau „foarte rea”.

Ani de viață sănătoasă sub media europeană

Un român trăiește, în medie, 59 de ani fără limitări majore de sănătate, cu 10 ani mai puțin decât un italian și cu 4 ani mai puțin decât un polonez, potrivit datelor Eurostat. Indicatorul reflectă povara ridicată a bolilor cronice și accesul insuficient la prevenție și management precoce.

Autorii analizei atrag atenția că discrepanța dintre percepția subiectivă și realitatea epidemiologică poate reduce motivația pentru controale preventive și poate întârzia prezentarea la medic, cu impact asupra prognosticului și costurilor sistemului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.