Alergia la ambrozie: simptome, diagnostic, tratament și cum reduci expunerea la polen

Alergia la ambrozie este una dintre cauzele importante de rinită alergică sezonieră la sfârșitul verii și începutul toamnei. Polenul plantei Ambrosia artemisiifolia este transportat de vânt și poate provoca strănut repetat, nas înfundat sau secreții nazale apoase, mâncărimi ale nasului și ochilor, lăcrimare și, la persoanele cu astm, agravarea simptomelor respiratorii. În România, perioada cu cea mai mare expunere este în general din a doua parte a verii până la începutul toamnei, cu un vârf în august-septembrie.

Ambrozia, numită popular și iarba de paragină sau iarba pârloagelor, este o plantă anuală invazivă, foarte bine adaptată terenurilor neîngrijite. Poate fi întâlnită pe terenuri virane, șantiere, marginea drumurilor și căilor ferate, în grădini și parcuri neîntreținute sau pe anumite terenuri agricole.

Potrivit Ministerului Sănătății, polenul ambroziei conține componente puternic alergizante și poate fi transportat de vânt pe distanțe mari. Din acest motiv, o persoană alergică poate avea simptome chiar dacă nu vede plante de ambrozie în imediata apropiere a locuinței.

Când este sezonul alergiei la ambrozie?

Perioada exactă diferă de la un an la altul, în funcție de temperatură, precipitații și celelalte condiții meteorologice. Ministerul Sănătății arată că ambrozia poate începe să producă mari cantități de polen de la mijlocul lunii iulie, iar perioada de maximă polenizare este în general în lunile august și septembrie. În anumite condiții, polenul poate rămâne prezent și în octombrie.

Vremea caldă, uscată și cu vânt favorizează prezența polenului în aer. Ploaia poate reduce temporar cantitatea de polen atmosferic. De aceea, intensitatea simptomelor nu este aceeași în fiecare zi.

Pentru persoanele care știu că sunt alergice poate fi utilă urmărirea prognozei concentrațiilor de polen. Copernicus Atmosphere Monitoring Service, serviciu al Uniunii Europene implementat de ECMWF, publică prognoze europene inclusiv pentru polenul de ambrozie.

Care sunt simptomele alergiei la ambrozie?

Cea mai frecventă manifestare este rinita alergică, asociată deseori cu afectarea ochilor – situație numită rinoconjunctivită alergică.

Simptomele pot include:

• strănut repetat, uneori în salve;
• nas care curge, cu secreții de obicei apoase;
• nas înfundat;
• mâncărime la nivelul nasului, gâtului sau cerului gurii;
• ochi roșii, care lăcrimează și provoacă mâncărime;
• tuse;
• senzație de oboseală și tulburări de somn, mai ales atunci când simptomele sunt importante.

La persoanele cu astm, expunerea la polen poate declanșa sau agrava:

• tusea;
• respirația șuierătoare (wheezing);
• senzația de apăsare în piept;
• dificultatea de a respira.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) atrage atenția că expunerea la polen poate provoca rinită și conjunctivită alergică și poate declanșa atacuri de astm la persoanele pentru care polenul reprezintă un factor declanșator.

Ministerul Sănătății menționează și posibilitatea unor manifestări cutanate, precum urticaria sau angioedemul. Reacțiile alergice sistemice severe sunt însă mult mai puțin obișnuite decât rinita și conjunctivita.

Alergie la ambrozie sau răceală?

Uneori este dificil să deosebești o alergie respiratorie de o infecție virală numai după primele simptome. Strănutul, nasul înfundat, rinoreea și tusea pot apărea în ambele situații.

Există însă câteva indicii care pot sugera o alergie:

• simptomele apar în fiecare an aproximativ în aceeași perioadă;
• persistă săptămâni, cât timp persoana este expusă la polen;
• mâncărimea nasului și mai ales a ochilor este caracteristică alergiilor;
• secrețiile nazale sunt frecvent apoase;
• simptomele pot varia rapid în funcție de timpul petrecut în aer liber și de cantitatea de polen.

O răceală obișnuită se remite, în general, într-un interval mult mai scurt. Febra, durerile musculare sau o stare generală pronunțat alterată sugerează mai degrabă o infecție decât o simplă rinită alergică.

Cine poate dezvolta alergie la ambrozie?

Alergia la ambrozie poate apărea atât la copii, cât și la adulți. Riscul de boli alergice este mai mare la persoanele care au și alte afecțiuni atopice, precum astmul sau eczema, ori la cele în familia cărora există boli alergice.

Dezvoltarea alergiei presupune de regulă o etapă de sensibilizare: sistemul imunitar ajunge să recunoască anumite componente ale polenului drept alergene și produce anticorpi IgE împotriva lor. Sensibilizarea și apariția simptomelor pot surveni după expuneri repetate.

Este important însă ca „sensibilizarea” demonstrată printr-un test să nu fie confundată automat cu boala alergică. O persoană poate avea un test pozitiv fără ca alergenul respectiv să fie neapărat cauza simptomelor sale.

Cum se stabilește diagnosticul alergiei la ambrozie?

Diagnosticul începe cu istoricul simptomelor. Medicul va urmări când apar acestea, cât durează, dacă se repetă în aceeași perioadă a anului și dacă există astm sau alte boli alergice.

Pentru identificarea alergenului pot fi folosite:

• testele cutanate prick, prin care pielea este expusă unor cantități foarte mici de alergeni;
• determinarea IgE specifice din sânge pentru ambrozie sau pentru alți alergeni suspectați.

Potrivit MedlinePlus, serviciu al National Library of Medicine din cadrul NIH, testul prick este una dintre cele mai utilizate metode de investigare a alergiilor. Testele de sânge pentru IgE specifice pot fi folosite atunci când testarea cutanată nu este indicată sau ca parte a evaluării alergologice.

Rezultatul unui test trebuie întotdeauna interpretat împreună cu simptomele pacientului. Prezența IgE specifice arată sensibilizare, dar nu stabilește singură diagnosticul unei alergii clinic relevante și nici nu permite estimarea exactă a severității viitoarelor simptome.

Cum se tratează alergia la ambrozie?

Tratamentul depinde de intensitatea simptomelor, de organele afectate, de vârstă și de existența altor boli, în special a astmului. Pentru multe persoane sunt necesare atât reducerea expunerii la polen, cât și tratamente care controlează inflamația și simptomele.

Antihistaminicele

Antihistaminicele pot ameliora strănutul, secrețiile nazale, mâncărimea și simptomele oculare. Există antihistaminice sub formă de comprimate, soluții orale, spray-uri nazale sau picături pentru ochi.

Unele antihistaminice pot provoca somnolență și pot influența capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Alegerea produsului trebuie făcută în funcție de situația fiecărui pacient, cu ajutorul medicului sau farmacistului.

Spray-urile nazale cu corticosteroizi

Corticosteroizii administrați local, sub formă de spray nazal, reduc inflamația mucoasei și sunt printre cele mai eficiente tratamente pentru rinita alergică, în special atunci când predomină congestia nazală sau simptomele sunt persistente.

Eficiența depinde și de utilizarea corectă și regulată a spray-ului. Unele tratamente au efect maxim după mai multe zile de administrare, motiv pentru care medicul poate recomanda începerea lor înaintea perioadei în care pacientul știe că apar de obicei simptomele.

Tratamentul simptomelor oculare

Pentru ochii roșii, pruriginoși și care lăcrimează pot fi recomandate, în funcție de caz, lacrimi artificiale sau picături oftalmice antialergice. Frecarea ochilor trebuie evitată, deoarece poate accentua iritația.

Ce se întâmplă dacă pacientul are și astm?

Astmul necesită propria schemă de tratament. Dacă o persoană cu astm observă că respiră mai greu, tușește mai mult sau folosește mai frecvent medicația de criză în sezonul ambroziei, este indicată reevaluarea medicală.

Polenul poate fi un factor declanșator al exacerbărilor de astm, iar controlul rinitei alergice face parte din managementul global al bolilor alergice respiratorii.

Imunoterapia alergen-specifică: poate trata cauza alergiei?

Pentru unii pacienți cu alergie confirmată, simptome importante și control insuficient prin măsurile obișnuite, medicul alergolog poate lua în considerare imunoterapia alergen-specifică (AIT).

Spre deosebire de medicamentele folosite pentru ameliorarea simptomelor, imunoterapia urmărește modificarea răspunsului sistemului imunitar la alergen. Ea presupune administrarea controlată a alergenului, pe o perioadă îndelungată, în doze și forme stabilite de specialist.

Imunoterapia poate fi administrată subcutanat sau sublingual, în funcție de alergen, produs, indicație și particularitățile pacientului. Nu este un tratament care trebuie început fără evaluare alergologică și confirmarea legăturii dintre sensibilizare și simptome.

National Institute for Health and Care Excellence (NICE) include imunoterapia printre opțiunile care pot fi utilizate în rinita alergică severă sau persistentă atunci când tratamentele obișnuite nu asigură un control suficient.

Prin urmare, formularea potrivit căreia alergia la ambrozie „nu poate fi tratată decât simptomatic” nu este completă: pentru pacienți atent selectați există și posibilitatea unui tratament care modifică răspunsul alergic pe termen lung.

Cum reduci expunerea la polenul de ambrozie?

Polenul transportat de vânt nu poate fi evitat complet, dar expunerea poate fi redusă. CDC recomandă persoanelor alergice la polen mai multe măsuri simple:

• urmărește nivelurile sau prognoza de polen și redu timpul petrecut afară în perioadele cu concentrații ridicate;
• ține ferestrele închise atunci când nivelul polenului este mare;
• fă duș și spală părul după perioade mai lungi petrecute în aer liber;
• schimbă hainele după ce revii în casă;
• evită să îți atingi sau freci ochii înainte de a te spăla pe mâini;
• folosește, dacă instalația permite, filtre de eficiență ridicată pentru sistemele de ventilație și climatizare;
• continuă tratamentul pentru alergie sau astm conform recomandărilor medicale.

Ochelarii de soare care acoperă bine zona ochilor pot reduce contactul direct cu polenul. De asemenea, hainele sau lenjeria lăsate la uscat în exterior pot colecta polen și îl pot aduce în locuință.

Nu există însă o anumită oră a zilei care să garanteze absența polenului. Concentrațiile depind de vreme, vegetație și circulația aerului, astfel încât o prognoză locală este mai utilă decât o regulă fixă de tipul „nu ieși dimineața”.

Este util un purificator de aer cu filtru HEPA?

Reducerea particulelor din aerul interior poate fi utilă, dar un purificator nu elimină sursa alergiei și nu înlocuiește tratamentul. Filtrarea eficientă a aerului trebuie asociată cu limitarea pătrunderii polenului în locuință, schimbarea hainelor și igiena după întoarcerea de afară.

Pentru aspiratoare, filtrele HEPA pot ajuta la limitarea redistribuirii particulelor în încăpere.

Ambrozia și alergia alimentară: există vreo legătură?

Unele persoane cu alergie la polen pot prezenta așa-numitul sindrom polen-aliment sau sindrom de alergie orală. Acesta apare deoarece anumite proteine din fructe sau legume seamănă cu proteinele unor polenuri și sunt recunoscute de sistemul imunitar.

Manifestările tipice sunt mâncărimea sau furnicăturile la nivelul buzelor, gurii și gâtului după consumul anumitor alimente crude. La persoanele cu alergie la ambrozie au fost descrise asocieri cu unele fructe și legume, inclusiv pepenele și banana.

Nu înseamnă însă că toate persoanele alergice la ambrozie trebuie să evite aceste alimente. Restricțiile alimentare nu sunt recomandate în lipsa unor simptome. Dacă apar reacții după consumul unui aliment, problema trebuie discutată cu medicul alergolog.

Cum recunoști ambrozia?

Ambrosia artemisiifolia este o plantă anuală care poate ajunge frecvent la aproximativ 50-100 cm, uneori mai mult. Tulpina este ramificată și păroasă, iar planta matură poate avea aspect de tufă.

Frunzele sunt adânc divizate și alungite, iar florile care produc polen formează inflorescențe alungite, asemănătoare unor spice, situate în partea superioară a plantei.

Ministerul Sănătății publică un ghid ilustrat pentru recunoașterea ambroziei, cu imagini ale plantei atât în fazele tinere, cât și la maturitate.

Cum trebuie combătută ambrozia?

Îndepărtarea plantei înainte de formarea inflorescențelor este importantă atât pentru reducerea polenului, cât și pentru limitarea răspândirii prin semințe.

Printre metodele prevăzute sau recomandate pentru combatere se numără:

• smulgerea plantelor în cazul focarelor mici;
• cosirea repetată și cât mai aproape de sol;
• lucrările agricole corespunzătoare pe terenurile cultivate;
• erbicidarea, atunci când este indicată și efectuată conform regulilor aplicabile produsului respectiv.

Dacă planta este smulsă manual, Ministerul Sănătății recomandă folosirea mănușilor. În cazul persoanelor cunoscute cu alergie la ambrozie, este preferabil ca îndepărtarea plantelor să fie făcută de altcineva, mai ales după apariția inflorescențelor.

Ce spune legea despre ambrozie în România?

Combaterea ambroziei nu este doar o recomandare. Este reglementată prin Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu modificările ulterioare.

Proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor, căilor ferate, cursurilor de apă și ai altor suprafețe prevăzute de lege au obligația de a preveni, combate și distruge ambrozia. Lucrările trebuie efectuate periodic între răsărirea plantei și apariția primelor inflorescențe, termenul prevăzut de lege fiind, în mod obișnuit, cel târziu 30 iunie.

Normele de aplicare au fost actualizate în ultimii ani. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după avertisment, legislația prevede amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoanele fizice și între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoanele juridice.

Identificarea terenurilor infestate și aplicarea procedurilor prevăzute de lege revin autorităților administrației publice locale și celorlalte instituții cu atribuții de control. Dacă observi un teren infestat și neîngrijit, situația poate fi semnalată primăriei localității sau sectorului în care se află terenul.

Când ar trebui să mergi la medic?

Este util să discuți cu medicul de familie sau cu un medic alergolog dacă:

• simptomele reapar în fiecare an și bănuiești că sunt legate de ambrozie;
• simptomele îți afectează somnul, activitatea zilnică, școala sau munca;
• medicamentele utilizate fără prescripție nu controlează suficient simptomele;
• nu este clar dacă este vorba despre alergie sau despre altă afecțiune;
• ai astm și simptomele respiratorii se agravează în sezonul polenului;
• vrei să afli dacă imunoterapia alergen-specifică ar putea fi o opțiune.

Când este o urgență?

Dificultatea importantă sau bruscă de respirație, senzația că gâtul se închide, umflarea rapidă a limbii sau gâtului, amețeala severă, pierderea stării de conștiență ori alte semne ale unei reacții alergice sistemice severe necesită asistență medicală de urgență.

În cazul unei persoane cu astm, o criză severă care nu răspunde la medicația de urgență prescrisă trebuie de asemenea tratată ca urgență medicală.

De reținut

Alergia la ambrozie nu este doar un „nas care curge” la sfârșitul verii. Pentru unele persoane, rinita și conjunctivita alergică pot afecta semnificativ somnul și activitățile zilnice, iar la pacienții cu astm polenul poate agrava boala respiratorie.

Confirmarea alergenului, tratamentul început la momentul potrivit și reducerea expunerii la polen pot face sezonul mult mai ușor de tolerat. Pentru pacienții cu simptome importante și alergie confirmată există, în anumite situații, și posibilitatea imunoterapiei alergen-specifice.

Resurse utile

• Ministerul Sănătății – Combaterea ambroziei
• Ministerul Sănătății – Buruiana ambrozia – prezentare și combatere
• Portal Legislativ – Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, forma actualizată
• Portal Legislativ – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018, forma actualizată
• CDC – Pollen and Your Health
• NIH / MedlinePlus – Allergic rhinitis
• NIH / MedlinePlus – Allergy testing – skin
• NICE – Allergic rhinitis: current treatments
• Copernicus Atmosphere Monitoring Service – European pollen forecasts

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.