Vaccinul antigripal, asociat cu un risc semnificativ mai scăzut de Alzheimer la vârstnici

Un studiu observațional de mari dimensiuni, publicat în revista Neurology, arată că administrarea vaccinului antigripal în doză mare este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de boală Alzheimer la adulții cu vârsta de peste 65 de ani. Rezultatele aduc noi argumente în favoarea rolului sistemului imunitar în prevenția bolilor neurodegenerative.

Diferențe semnificative între doza standard și cea mare

Cercetarea, realizată de o echipă de la McGovern Medical School, a analizat retrospectiv datele a aproximativ 165.000 de persoane vârstnice vaccinate antigripal. Participanții au primit fie vaccinul standard, fie varianta în doză mare.

Rezultatele arată că vaccinul în doză mare a fost asociat cu o reducere de aproape 55% a riscului de apariție a bolii Alzheimer pe o perioadă de aproximativ doi ani, comparativ cu vaccinul standard. În studii anterioare ale aceleiași echipe, vaccinarea antigripală standard fusese deja corelată cu o reducere de circa 40% a riscului de demență pe termen mai lung (patru ani).

Vaccinul în doză mare conține de patru ori mai mult antigen decât cel standard, ceea ce determină un răspuns imun mai puternic. Centers for Disease Control and Prevention recomandă utilizarea acestui tip de vaccin pentru toți adulții cu vârsta de peste 65 de ani.

Posibil mecanism: reducerea inflamației sistemice și cerebrale

Una dintre ipotezele principale este că vaccinarea nu doar previne infecția gripală, ci contribuie și la reducerea inflamației sistemice – un factor implicat în patogeneza bolii Alzheimer. Prin prevenirea episoadelor severe de gripă și stimularea sistemului imunitar, vaccinarea ar putea limita procesele de neuroinflamație și neurodegenerare.

Efectul protector a fost observat atât la bărbați, cât și la femei, însă a părut mai consistent și de durată mai lungă în cazul femeilor.

Comentând rezultatele, Eric Topol, profesor la Scripps Research, a subliniat că dovezile sunt încă în curs de consolidare, dar susțin ipoteza conform căreia stimularea sistemului imunitar ar putea contracara procesul de imunosenescență – declinul progresiv al funcției imune asociat vârstei.

Limitări și necesitatea unor studii suplimentare

Deși dimensiunea mare a eșantionului și designul comparativ între două tipuri de vaccinare reprezintă puncte forte, autorii subliniază mai multe limitări. Printre acestea se numără posibilul „healthy user bias” (persoanele care aleg vaccinuri în doză mare pot avea un comportament general mai orientat spre sănătate), utilizarea datelor administrative (care pot include erori de clasificare) și lipsa unor informații relevante precum statutul socio-economic sau mortalitatea.

Durata de urmărire, limitată la maximum trei ani, nu permite evaluarea efectelor pe termen lung asupra declinului cognitiv sau progresiei bolii.

Implicații pentru practica medicală

Rezultatele se aliniază cu un corp tot mai mare de dovezi care sugerează că anumite vaccinuri – inclusiv cel antigripal sau vaccinul împotriva herpesului zoster – ar putea avea efecte benefice dincolo de prevenirea infecțiilor, influențând riscul de boli neurodegenerative.

Autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a clarifica relația dintre doza vaccinului, răspunsul imun și efectele asupra funcției cognitive pe termen lung, precum și impactul vaccinării asupra evoluției bolii după debut.

Referință:

Risk of Alzheimer Dementia After High-Dose vs Standard-Dose Influenza Vaccination, Neurology, April 28, 2026 issue
106 (8) e214782
https://doi.org/10.1212/WNL.0000000000214782

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.