Unul din cinci elevi folosește AI pentru sprijin emoțional. Ce arată un studiu JAMA Pediatrics

Peste unul din cinci copii și adolescenți incluși într-un studiu canadian a declarat că folosește inteligența artificială generativă pentru sprijin emoțional sau pentru sfaturi personale. Elevii care apelau la AI în acest scop prezentau semnificativ mai frecvent simptome emoționale cu relevanță clinică, însă studiul nu poate stabili dacă utilizarea AI contribuie la aceste probleme sau dacă tinerii aflați deja în dificultate sunt mai predispuși să apeleze la astfel de instrumente.

Studiul, publicat în JAMA Pediatrics, a analizat date de la 39.761 de elevi din clasele IV–XII, provenind din patru districte școlare din Ontario, Canada. Datele au fost colectate între mai 2025 și martie 2026.

Vârsta medie a participanților a fost de 12,8 ani, iar 48,5% dintre aceștia erau fete.

21% dintre elevi au folosit AI pentru sprijin emoțional

În total, 8.408 participanți, reprezentând 21,1% din eșantion, au declarat că au utilizat inteligența artificială generativă în scopuri „afective” — pentru sprijin emoțional sau sfaturi legate de probleme personale.

Cercetătorii au diferențiat această utilizare de folosirea „funcțională” a AI, de exemplu pentru sarcini școlare.

În analiza neajustată, 57,7% dintre elevii care utilizau AI pentru sprijin emoțional prezentau scoruri peste pragul clinic pentru probleme emoționale, comparativ cu 29,2% dintre cei care nu foloseau AI în acest scop.

Prevalența problemelor emoționale cu semnificație clinică a fost astfel aproape dublă în rândul utilizatorilor de AI pentru sprijin emoțional, cu un raport de prevalență de 1,98.

Asocierea a persistat și după ajustarea pentru singurătate

Autorii au ajustat analizele pentru mai mulți factori, inclusiv vârsta, sexul, identitatea de gen, apartenența etnică, nivelul școlar, sentimentul de singurătate și percepția că propria persoană contează pentru ceilalți.

Chiar și după aceste ajustări, utilizarea AI în scopuri emoționale a rămas asociată semnificativ cu scoruri mai mari pentru probleme emoționale.

În schimb, utilizarea AI pentru activități școlare a prezentat doar o asociere modestă, de tip doză-răspuns, cu problemele emoționale.

Elevii mai mari și cei care foloseau deja AI pentru sarcini școlare au raportat mai frecvent și utilizarea sa pentru sprijin emoțional.

Studiul nu demonstrează că AI provoacă probleme emoționale

Cea mai importantă limitare a cercetării este designul transversal: expunerea și problemele emoționale au fost evaluate în același moment.

Prin urmare, rezultatele nu permit stabilirea direcției relației. Este posibil ca adolescenții cu dificultăți emoționale preexistente să fie mai predispuși să solicite sprijin din partea unui chatbot. Nu poate fi exclusă nici ipoteza ca anumite forme de utilizare repetată a AI să influențeze ulterior sănătatea mintală, însă acest studiu nu poate demonstra un asemenea efect.

Datele se bazează, de asemenea, pe răspunsurile oferite de elevi, iar cercetătorii nu au evaluat conținutul conversațiilor purtate cu sistemele AI și nici platformele concrete utilizate.

Utilizarea AI ar putea deveni o întrebare relevantă în consultație

Autorii consideră că folosirea AI pentru sprijin emoțional poate reprezenta un marker al suferinței psihologice la copii și adolescenți și că evaluarea clinică ar trebui să diferențieze utilizarea instrumentală a inteligenței artificiale de folosirea acesteia ca refugiu emoțional.

Într-un material de analiză publicat ulterior de JAMA, cercetătorii implicați în studiu subliniază că pentru pediatri, medicii de familie, psihiatri și alți profesioniști care lucrează cu adolescenți ar putea deveni utilă nu doar întrebarea dacă un copil utilizează AI, ci și cum și de ce îl utilizează.

O problemă încă nerezolvată este dacă chatboturile funcționează predominant ca o punte către sprijinul uman – ajutând adolescentul să solicite ulterior ajutor de la un părinte, medic sau psiholog – sau dacă, pentru unii utilizatori, ajung să înlocuiască aceste relații.

Autorii arată că sunt necesare studii longitudinale pentru a clarifica direcția relației dintre utilizarea afectivă a AI și sănătatea mintală. Datele publicate reprezintă primul an al unui proiect longitudinal, astfel încât urmărirea acelorași participanți ar putea oferi răspunsuri mai solide în anii următori.

Referințe: Bonnesen K, Krygsman A, Hobson S, Korczak D, Vaillancourt T. Affective Generative Artificial Intelligence Use and Youth Mental Health. JAMA Pediatrics. Publicat online la 31 august 2026. doi:10.1001/jamapediatrics.2026.3904.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.